Manastirea Vladimiresti

Cu si despre manastirea Vladimiresti din judetul Galati

        Situata la 4 km de comuna Tudor Vladimirescu, intre Galati si Tecuci, Manastirea Vladimiresti este un loc de pelerinaj si hrana sufleteasca pentru cei ce-i cunosc istoricul sau il afla cand ajung aici ca vizitatori. Manastire de maici cu sobor numeros (aproape 200), in prezent se situeaza pe locul trei in tara ca numar de personal dupa manastirile Agapia si Varatec, dar pe primul loc intre manastirile cu vietuire de obste.

  

        Biserica mare - construita pe locul primei aparitii Dumnezeiesti, in forma de cruce conform traditiei ortodoxe, are hramul Adormirea Maicii Domnului. La est de Biserica mare este situat Paraclisul (Biserica mica), iar la sud Micul Altar de vara.

    

        Manastirea Vladimiresti Poarta de la intrarea pe domeniul manastirii este tipic maramureseana si a fost lucrata in 1992. De aici porneste drumul spre livada, vie si iaz. Intrarea in incinta se face pe o alee strajuita de tei, trecand pe sub clopotnita. De o parte si de alta se afla staretia si caminul preotesc.

    

        Muzeul detine 106 icoane vechi din secolele XVIII-XIX. Aici se pastreaza crucea de lemn sau “crucea din porumb” cu care s-a insemnat locul Sfantului Altar la aratarea semnului dumnezeiesc. Se mai afla o icoana cu Maica Domnului lasata maicii starete de mama sa pe patul de moarte. In staretia manastirii se pastreaza opt potire de argint masiv din cele 12 gasite in fata sfintei proscomidii in biserica mare (ascunse de o persoana necunoscuta, la inchiderea manastirii). Tot aici se gasesc icoane de valoare.

    

        La sud de biserica mare este mormantul parintelui arhimandrit Visarion Nicolau, ctitorul paraclisului, iar la nord piatra de mormant a maicii starete Veronica inca in viata.

        In afara incintei se afla cimitirul manastirii, un adevarat parc cu flori in timpul verii.

    Manastirea Vladimiresti

        Manastirea Vladimiresti detine ateliere de pictura, sculptura de rame si mobilier bisericesc, de inramat icoane, croitorie, broderie, tricotaje, flori artificiale si covoare. Gospodaria are 80 de hectare de pamant arabil, zestrea maicilor, vie, livada, pasari, animale, o brutarie proprie, o bolnita si o mica padure de salcami. Din 1996 manastirea are incalzire centrala cu gaze naturale.

    

        Daca edificiul manastirii apare ca o oaza de reliefuri intr-o regiune oarecum monotona, dominata de terenuri agricole, cei ce ajung aici descopera o oaza de viata, o “manastire vie” - asa cum o caracteriza patriarhul Iustinian in 1949 - care traieste prin unitatea si dragostea vietuitoarelor sale un imn neincetat de lauda inchinat lui Dumnezeu.

       Constructia Manastirii Vladimiresti a inceput in anul 1938 in urma vedeniilor avute de sora Lica - Vasilica Barbu Gurau, care mai apoi a devenit maica Veronica, stareta si stavrofora acestei manastiri.

    

        Intr-un lan de porumb ce apartinea familiei (mamei si unchiului Ionica Barbu din comuna Tudor Vladimirescu), ea a vazut o lumina coborand din cer. Mantuitorul prezent in acea lumina, insemnand locul cu o flacara ce a cazut pe pamant, i-a spus sa construiasca o manastire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Pe locul primei vedenii dumnezeiesti a fost asezata o cruce de lemn (aflata astazi in muzeu).

    

        Condusa de o mare credinta in Dumnezeu si Maica Domnului, desi avea numai 16 ani, sora Lica a inceput mai intai ridicarea bisericii mici. Ctitorul paraclisului a fost arhimandritul Visarion Nicolau care a finantat constructia si care a dus-o la Parintele Patriarh Nicodim Munteanu pentru a primi binecuvantarea pentru inceperea construirii manastirii. Arhitectul Ion Berechet face planul avand ca model manastirea romaneasca Prodromu de pe muntele Athos.

        Manastirea Vladimiresti Munca anevoioasa si epuizanta este executata de un grup de surori intru credinta, ce au varste intre 13 si 17 ani. Banii necesari i-au luat “din poala Maicii Domnului”, colectarea de fonduri durand pana in 1943.

    

        Inflacarate de credinta si dragostea de Dumnezeu ce le tinea loc de caldura si de multe ori de hrana, grupul de surori a muncit doua ierni si o vara vietuind si rugandu-se intr-un bordei sapat in pamantul pe care se afla acum trapeza. Alaturi era o casuta pentru parintele Clement Cucu, indrumatorul surorilor in viata de obste. Caramida era pregatita si arsa tot de ele, pe loc, sub indrumarea lui Gheorge Linguraru meserias din Adjud. Paraclisul a fost varuit si impodobit cu catapeteasma si icoane. Pictura s-a realizat abia in anul 1990. La 15 august 1991 a fost sfintit de catre Prea Sfintitul Episcop Casian Craciun.

    

        In 1941 incep sapaturile pentru fundatia bisericii mari (cu hramul Adormirea Maicii Domnului). Sora Lica depusese intre timp votul calugariei si se numea Maica Veronica. Constructia este definitivata in 1943. Pictura in stil neo-bizantin, se va realiza in cursul aceluiasi an de catre pictorul Hermeneanu, ucenic al renumitului pictor de biserici Belizarie din Bucuresti.

    

        Vreme de 10 ani la manastire a functionat o scoala pentru copiii handicapati, iar cladirea bisericii a fost transformata in magazie si s-a deteriorat. O icoana pretioasa a Maicii Domnului facatoare de minuni, care acum este asezata in biserica mare, a fost pastrata cu evlavie de sateni, impreuna cu celelalte icoane mari si alte obiecte de valoare ce alcatuiesc astazi zestrea manastirii.

    

        Dar micul Rai pe pamant realizat cu truda de catre maicile si surorile de aici avea sa fie curand curmat. Regimul comunist, dusman declarat al religiei si credintei de secole a poporului roman, neaga contributia culturala a acesteia. Prima manastire desfiintata a fost Manastirea Vladimiresti. In noaptea de 29 martie 1955, maica Veronica, comitetul de conducere si parintele slujitor au fost arestati. Considerate dusmani ai poporului, membrele comunitatii (in numar de 318) au fost ridicate in noaptea de 14 februarie 1956. Au urmat ani grei de inchisoare si domiciliu fortat pentru port ilegal de uniforma. Maica stareta a efectuat sase ani de inchisoare din cei 15 ani de condamnare la munca silnica, redusi apoi la 8 ani de inchisoare corectionala.

    

         Chiliile ce incadreaza biserica, au fost construite dupa modelul manastirii romanesti Prodromu de pe Muntele Athos.

        Au urmat trapeza (sala de mese) pe locul fostului bordei de pamant si arhondaricul cu camerele de oaspeti.

    

        Batranii locului povestesc ca pe aceste meleaguri a existat in timpuri trecute o manastire de calugari greci stabiliti pe pamant romanesc. Staretul Ghimnazie a asistat neputincios la masacrarea soborului sau de catre turci, dupa care a fost el insusi decapitat. Cu ocazia sapaturilor pentru fundatie au fost dezgropate oseminte ce sustin realitatea istorica a legendei. Relicvele calugarilor martiri, curatate si spalate, au fost ingropate la piciorul mesei Sfintului Altar de vara.

     

        In mai 1990, Inaltul Arhiepiscop Antim Nica al Galatiului si Prea Sfintitul Episcop Vicar Casian Craciun, au sustinut in fata Sfantului Sinod redeschiderea manastirii. Pe drept cuvant pot fi considerati ctitorii noii Manastiri Vladimiresti.

     

        Maicile ramase in viata (160) au revenit, iar obstea s-a intarit prin primirea de surori tinere. Toate au participat la refacerea chiliilor, trapezei, bolnitei si arhondaricului (transformat ulterior in atelier de pictura). A fost pictata biserica mica si s-a refacut pictura bisericii mari.

     

        Viata zbuciumata a maicilor de la Vladimiresti care au luptat pentru ortodoxie si carora cerul le-a acordat biruinta reintoarcerii pe locul pe care l-au numit Rai, este o marturie de credinta binecuvintata de Dumnezeu.

        Constructia bisericii mari - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - incepe in 1941 si este finalizata in 1943. Pictura in stil neo-bizantin, se va realiza in cursul aceluiasi an de catre pictorul Hermeneanu, ucenic al renumitului pictor de biserici Dimitrie Belizarie din Bucuresti.

    

        Construita in forma de cruce conform traditiei ortodoxe, biserica mare este impodobita la exterior cu un brau de icoane lucrate in mozaic, opera pictorului Gheorghe Raducanu. Artistul, patruns de evlavie nemarginita pentru Maica Domnului si dorind sa lucreze la o biserica inchinata acesteia, o ilustreaza in 73 de ipostaze. Deasupra intrarii se afla icoana Adormirii Maicii Domnului, hramul bisericii. In partea inferioara, tot la exterior, biserica este inconjurata de un brau de icoane de sfinti in marime naturala, aplicate in firide in anul 1992.

    

        Pridvorul adaposteste icoane in mozaic ale Sfintilor Petru si Pavel de o parte si de alta a intrarii si a Sfintilor Domnitori romani Stefan cel Mare la sud si Constantin Brancoveanu la nord. Pe plafon, in trei firide separate, Deisis. Usile si mobilierul celor doua biserici sunt lucrate din lemn de stejar, la Bacau, in atelierul profesorului Alexandru Hutanu.

      

        In pronaos, pe peretele vestic se afla tabloul votiv al familiei Chercea, imaginile Prea Sfintitului Episcop Lucian - episcopul vremii, si a regelui Mihai I al Romaniei, unul dintre primii ctitori. Pe peretii laterali sunt imagini de sfinti si sfinte in registre. Sunt ilustrate scene din Noul Testament: Coborarea de pe Cruce la nord si Rastignirea la sud.

    

        Naosul adaposteste in partea stanga icoana Maicii Domnului facatoare de minuni cu trei maini, iar in partea dreapta o racla cu sfinte moaste ale mai multor sfinti. Pe pereti sunt ilustrate: Deisis, Nasterea Domnului, Maica Domnului Imparateasa, Invierea, Sfantul Gheorghe, Sfantul Dimitrie, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie si Sfanta Veronica cu naframa. Cele 4 icoane argintate ale catapetesmei sunt cele originale: Sfanta Ana cu prunca, Sfantul Antonie cel Mare, Sfantul Ioan Evanghelistul, Sfantul Mare Mucenic Mina. Tampla din lemn sculptat, cu trei usi, este noua si a fost pictata in atelierele manastirii conform canoanelor bisericesti.

      

        Sfantul Altar, construit pe locul primei aparitii dumnezeiesti, are pictura dispusa tot in registre. In centru este ilustrata Maica Domnului Imparateasa, iar lateral scene biblice si sfinti. Toate ferestrele bisericii mari au vitralii executate in 1990 la Bucuresti.

        Manastirea Vladimiresti Constructia bisericii mici, Paraclisul - cu hramul Izvorul Tamaduirii - a inceput in 1938 si a fost finalizata doi ani mai tarziu. Ctitor -  arhimandritul Visarion Nicolau.

    

        Pictura a fost realizata in anul 1990. La 15 august 1991 Paraclisul a fost sfintit de catre Prea Sfintitul Episcop Casian Craciun.

    

        Situat la est de Biserica mare, pictat in stil bizantin, este folosit pentru slujbele de botez, cununie, inmormantari si aminteste de inceputurile existentei Manastirii Vladimiresti.

        Micul Altar de vara se afla la sud de biserica mare. In interior se gaseste o cruce de marmura neagra cu imaginea Maicii Domnului ingenuncheata in rugaciune. A fost pusa dupa porunca divina in 1938. Este imprejmuita de pereti si usi de sticla si pictata in atelierul manastirii.

   

Aici se oficiaza slujbele sarbatorilor in timpul verii.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!