Manastirea Sfantul Ioan Casian

Cu si despre manastirea Sfantul Ioan Casian din judetul Constanta

        Mănăstirea Sfântul Ioan Casian se află pe Dealul Casienilor din Dobrogea, pe locuri creştine autentice care păstrează încă duhul de linişte şi înălţime al monahismului. Dealul Casienilor e centrul unor situri arheologice în parte necercetate, un ansamblu de grote şi de adăposturi uitate.

        Mănăstirea „Sfântul Ioan Casian” din Dobrogea este închinată memoriei Sfântului Ioan Casian, născut pe aceste meleaguri. A fost construită în anul 2001 şi cuprinde un ansamblu monahal, o bibliotecă, un mic muzeu şi coruri de clădire pentru credincioşi.

        Piatra de temelie a Mănăstirii Sfântului Ioan Casian a fost pusă la 28 februarie 2003. Demersul de reactivare a vechii vetre monahale a fost încredinţat părintelui Iustin Petre de la Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ.

       Prin strădania părintelui stareţ Iustin şi a obştii mănăstirii, la sfârşitul anului 2005 s-au încheiat lucrările la paraclisul de iarnă. Biserica Sfântului Ioan Casian este construită din piatră albă – calcaroasă – manoperă specifică zonei.

        Alături de biserică s-au ridicat, mai întâi, două corpuri de chilii şi o trapeză mică. Următoarea etapă în întregirea ansamblului monahal a fost construirea unei clădiri mari care adăposteşte Trapeza Mare (pentru 250 de persoane), Stăreţia şi Arhondaricul Mănăstirii. În paralel, s-au început lucrările la biserica mare a mănăstirii, a cărei temelie de piatră s-a pus în vara anului 2007.

        Respectând tradiţia de construire a aşezămintelor monahale – cu înfăţişare de adevărate cetăţi mănăstireşti – ansamblul de formă dreptunghiulară a fost dotat cu turn-clopotniţă, muzeu, bibliotecă.

        Fiind la distanţă prea mare de liniile electrice, pentru aprovizionarea cu energie electrică a aşezământului s-a montat o instalaţie eoliană. Este încă nerezolvată alimentarea cu apă curentă, problematică în această zonă carstică. Se fac eforturi pentru captarea pânzei freatice, cantonată la mare adâncime.

        La capătul unei poteci care pleacă din spatele mănăstirii se află Peştera Sfântului Ioan Casian.

        Peştera „Sfântul Ioan Casian” este situată pe Dealul Casienilor din comuna Târguşor, judeţul Constanţa, şi a fost folosită ca loc de rugăciune. Astăzi, a fost amenajată ca spaţiu de slujire liturgică.

        Sfântul Ioan Casian s-a născut în Dobrogea, în aşezarea romană Vicus Cassiani (astăzi, satul Casian), pe la anul 360. Provenind dintr-o familie bogată, a primit de tânăr o educaţie aleasă. Însufleţit de o arzătoare sete de desăvârşire duhovnicească, Ioan Casian se călugăreşte într-una dintre mănăstirile din Dobrogea împreună cu Gherman, prietenul său de oaste.

        De aici, cei doi au mers într-o mânăstire lângă Betleem, iar după anul 385 au vizitat Egiptul de două ori, rămânând câte şapte ani de fiecare dată. Mai târziu, Cuviosul Ioan Casian a fost hirotonit diacon la Constantinopol de către Sfântul Ioan Gură de Aur, al cărui ucenic a fost. În anul 405, cei doi prieteni ajung la Roma, unde Gherman trece la Domnul. După moartea acestuia, Sfântul Ioan Cassian a plecat la Marsilia, unde a întemeiat două mănăstiri: una de călugări, închinată Sfântului Victor (mucenic marsilian din secolul III) şi una de maici, întemeiată, probabil, pentru sora sa. Sfântul Ioan a trecut la viaţa veşnică în anul 435.

        În anul 2003, pe 28 februarie, prin binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, pe Dealul Casienilor a fost reactivată vechea vatră monahală a Sfântului Ioan Casian.

        Peştera Sfântului Ioan Casian se află la capătul unei poteci care pleacă din spatele mănăstirii. Pe cale se găseşte Stânca Sfântului, cu inscripţia: „Όροι Κασιάνουν Και Σπηλούχα”, adică: „Hotarele Casienilor şi Peşteruca”. Aceasta a fost descoperită în anul 1912, de învăţatul arheolog Vasile Pârvan.

        După parcurgerea potecii, trecând printr-o livadă şi coborând într-o vale destul de abruptă, printre stânci şi tufişuri uscate, pelerinul ajunge la peşteră. Un brâu săpat în piatră încinge grota. În dreptul intrării, brâul de piatră este întrerupt din cauza unei surpări.

        După urcarea pe o scară metalică de 5-6 metri, se ajunge într-o peşteră spaţioasă, alungită şi cu firide laterale. La intrare, în peretele din stânga este amenajată o mică poliţă pentru opaiţ sau lumânare. Grota se continuă prin galerii înguste şi lungi de câţiva metri.

        La început, peştera a fost folosită drept chilie de sihaştrii nevoitori în ţinutul Casienilor. Treptat, a fost amenajată ca spaţiu de slujire liturgică. Prin două trepte săpate în calcar, grota este compartimentată asemenea spaţiului eclezial.

        Zidurile peşterii de calcar lucios mai păstrează încă urme de inscripţii, câteva litere din cuvinte şterse sunt incizate în peretele calcaros. Dintr-o inscripţie se mai distinge cuvântul „άγιοσ” (sfânt).

        La Mănăstirea Sfântul Ioan Casian se poate ajunge cu maşina din localitatea Mihail Kogălniceanu spre Târguşor, pe un drum de 11 kilometri, apoi spre mănăstire, pe un drum pietruit de acces.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!