Manastirea Plumbuita

Cu si despre manastirea Plumbita din Bucuresti

Hram: Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

Adresa: Str.Plumbuita nr.58, sector 2 , Bucuresti

Acces: autobuz 182, 282, tramvai 21, troleibuz 66, statia Doamna Ghica

Staret: Protos. Justin Bulimar

Contact: 0720 205 006

Moaste: particele din moastele

Sf. Nicolae | Sf. Gheorghe | Sf. Pantelimon Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

        La marginea de nord-est a Capitalei, nu departe de apa Colentinei, inaltata pe un damb, se afla Manastirea Plumbuita, monument de arhitectura din secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Constructia locasului a fost inceputa de Petru Voda cel Tanar (1559-1568). Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul si al Doamnei Chiajna El incepe constructia manastirii in anul 1560, care va fi terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591) In 1585, acesta inchina asezamantul manastirii Xiropotamu, de la Muntele Athos.

        Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorita faptului ca biserica a fost multa vreme acoperita cu tabla de plumb. Una din legende spune ca numele de Plumbuita vine de la faptul ca Matei Basarab, avand nevoie de ghiulele in timpul luptei, a dat la topit acoperisul de plumb al manastirii pentru a le fabrica. Alta legenda spune ca batalia lui Matei Basarab cu Radu Ilias, care a avut loc sub zidurile manastirii, a fost atat de apriga, incat multimea de ghiulele cazute pe acoperisul bisericii, topindu-se, a dat acoperisului un luciu de plumb.

        Manastirea devine un monument de referinta pentru istoria culturala a Bucurestiului, incepand de la sfarsitul secolului al XVI-lea. In 1573, se infiinteaza aici prima tiparnita din Bucursti, prin grija voievodului Alexandru al II-lea Mircea si a sotiei sale, Ecaterina Salvarezzo. Aceasta este a treia tiparnita infiintata in Tara Romaneasca. In 1582 apar aici primele carti tiparite in Bucuresti: două Tetraevangheliare si o Psaltire (din care se pastreaza numai un fragment, in Biblioteca Nationala din Sofia).

        Biserica sufera mari distrugeri in 1595, iar in 1614 este grav afectata de un incendiu. Ajunge in forma sa actuala la a doua rectitorire, din anul 1647, cand biserica este rezidita din temelii din porunca domnitorului Matei Basarab, dupa modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 impotriva turcilor. Atunci i se adauga Casa Domneasca si este intarita cu ziduri mari de aparare.

        Biserica manastirii, are plan triconc, cu turla pe naos, si prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti, cat si ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidentiaza influenţa arhitecturii moldovenesti. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru.

        Incepand cu secolul al XIX-lea, manastirea traverseaza o lunga perioada de decadere. Cutremurul din 1802 afecteaza grav manastirea si clopotnita. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina, fost egumen al Manastirii Xiropotamu de la Muntele Athos.

        In timpul Revolutiei de la 1848, fara acordul autoritatilor bisericesti, manastirea este transformata in inchisoare politica. In luna octombrie 1848, autoritatile vremii aresteaza si incarcereaza in beciurile de la Plumbuita o parte din capii Revolutiei.

        Odata cu secularizarea averilor manastiresti, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, toate averile mănăstirii trec in proprietatea statului. Manastirea este parasita, fiind transformată în biserică de mir. Plumbuita decade si ajunge in ruina pentru o lunga perioada de timp.

        Intre 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. Acest proiect nu este dus la bun sfarsit, restaurarea fiind reluata in anul 1953 si terminata prin grija Patriarhului Justinian în 1955. Manastirea a fost tarnosita in data de 24 iunie 1958, staret fiind Parintele Arhimandrit Sofian Boghiu.

        Manastirea Plumbuita este un cunoscut si apreciat centru monahal, un loc de rugaciune si comuniune al credinciosilor care vin aici pentru a cauta linistea si binecuvantarea lui Dumnezeu.

        Manastirea Plumbuita are o obste care se afla sub obladuirea duhovniceasca a Parintelui Protosinghel Justin Bulimar.

Biserica manastirii vedere_semi-laterala Plumbita

Daca sustineti blogul nostru,ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Sfanta Cruce

Cu si despre manastirea Sfanta Cruce din judetul Bihor

         Manastirea Sfintei Cruci a luat fiinta in anul 1992, fiind amplasata la aproximativ doi kilometri distanta de orasul Oradea, intr-un loc unde inainte de aceasta data nu exista nici o asezare. In locul sterp specific zonei, se inalta azi, din credinta, pentru credinciosi, o adevarata comoara a Transilvaniei - un adevarat complex monahal.

        In doar cativa ani obstea manastirii a sporit impresionant, in prezent numarand 75 de maici vietuitoare, in fruntea carora se afla maica stareta, Stavrofora Mina Badila si parintele duhovnic Protosinghel Atanasie Paleu, cei care vegheaza la respectarea bunelor randuieli statornicite prin canoanele sfintilor parinti.

        Maica Mina s-a nascut in localitatea Deal, de langa Sebes - Alba. Satul natal al sfintiei sale era situat intr-o zona greu accesibila oamenilor, chiar si pe jos - o localitate izolata de lume in inima codrilor ce o inconjurau protector.

         Linistea asezarii ferite de ochii oamenilor a atras, de-a lungul vremii, nenumarati calugari ce s-au stabilit in pustiile din jurul acesteia, afland aici loc tihnit pentru sufletul si rugaciunile lor.

        Parintele Dometie, parintele Mihail, parintele Varsanovie, parintele Arsenie Boca sunt doar cativa dintre oamenii cu ales har, de care maica stareta isi aduce aminte cu mare drag.

        Inca pe vremea cand se afla in Manastirea Ramet, impreuna cu mama, sora si fratele ei, maica Mina a aflat din gura fratelui Ioan, un pustinc din partea locului, despre misiunea sa. Dar, intrucat nici prin cap nu-i trecea sa paraseasca Rametul, mare i-a fost mirarea. Fratele Ioan ii spunea la vremea aceea: "Tot stau si ma gandesc ca nu mult vei mai sta aici si vei pleca. Undeva, departe, departe... si Dumnezeu vrea sa ajungi acolo. As vrea si eu sa ajung, macar odata, sa vad ce vei realiza. Pentru ca vei munci foarte mult. Vei cladi biserica atat de frumoasa cum nu s-a mai aflat vreodata in locurile acelea."

        Maica il "certa" sustinand sus si tare ca ea nu doreste sa plece niciodata de la Manastirea Ramet. Dar voia lui Dumnezeu a demonstrat ca fratele Ioan avea dreptate si ca, intr-adevar, misiunea ei era sa zideasca o manastire.

        Astfel, edificarea manastirii a inceput, din voia lui Dumnezeu, in 1992, gratie initiativei staretei si cu binecuvantarea Prea Sfintiei Sale dr. Vasile Coman, episcopul ortodox de atunci al Oradiei. Singura cladire a manastirii era, in acea vreme, o casa cu o vechime de aproximativ un secol, devenita mai apoi biblioteca si muzeul manastirii.

        In anul 1993 se aduce aici prima biserica a manastirii - o bisericuta de lemn, datand de la inceputul secolului al XVIII-lea, clasata astazi intre monumentele istorice. Bisericuta de lemn a fost adusa din satul Corbesti, judetul Bihor, intr-o stare de degradare avansata, insa s-a reusit reconstituirea ei astfel ca si-a redobandit stralucirea de altadata.

        Bisericuta de lemn ce poarta hramul "Sfanta Cuvioasa Parascheva si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" reprezinta atat un monument istoric din secolul XVII, cat si o legatura peste timp cu traditia romaneasca a locului.

        Marturie a unor vremi nemiloase, cand biserica ortodoxa era oprimata, bisericuta din lemn, simbol al unei nobile rezistente, a fost asezata pe piedestalul reprezentat de prima terasa a dealului. De aici ea priveste azi la gloria bisericii din zid aflata la cativa metri mai jos.

        In anul 1994 s-a pus piatra de temelie a bisericii principale purtand hramul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" este unica in Transilvania datorita picturii sale exterioare. Ea face legatura spirituala cu bisericile pictate din Nordul Moldovei, obicei pierdut, nu la mult timp, dupa moartea marelui voievod Stefan cel Mare.

        Biserica, construita in plan triconc, prezinta fresca atat interior cat si exterior, cu pictura bizantina, culorile folosite fiind in cea mai mare parte culori naturale. Construita intr-un extraordinar stil moldovenesc biserica s-a inaltat aici din multa dragoste fata de Dumnezeu si din truda neobosita a obstei manastirii dar si din bunavointa credinciosilor iubitori ai celor sfinte.

         In exterior, pe langa ornamentatia zidariei cu elemente brancovenesti, pictura murala acopera cea mai mare parte a zidurilor. Sacrul interiorului este astfel radiat de jur imprejurul bisericii, curtea devenind o prelungire a sa. Valoarea spirituala astfel creata este unica.

        Fiecare centimetru patrat al peretilor exteriori are cate ceva de transmis credinciosilor. Diferite momente din Vietile Sfintilor sunt redate in cele mai mici amanunte fiind o reala desfatare pentru ochi si o bucurie pentru sufletul crestin.

        Impresionanta este pictura ce reprezinta Vamile Vazduhului, vami prin care sufletul trece, dupa moarte, in drumul sau spre fericirea ori osanda vesnica. In interior, atat peretii cat si tavanul sunt in intregime acoperiti de pictura murala de inspiratie bizantina infatisand scene cu personaje biblice.

        Prezenta picturii exterioare, care acopera in intregime edificiul, ii confera unicitate in Transilvania, realizeaza un arc in timp si spatiu intre viata monahala actuala din aceasta parte a tarii si cea de odinioara, din spatiul moldav, considerat ca o adevarata pepiniera a vietii monahale romanesti.

        Dimensiunile bisericii (33 metri lungime, 12 metri latime si 33 metri inaltime) vin oarecum in opozitie cu grandoarea marilor catedrale occidentale, oferind astfel credinciosului o valoare intima a credintei si nu una coplesitoare, caracterul intim al sacrului capatand astfel o valoare fara egal.

        Desi aflata la inceput de drum manastirea are deja cateva ateliere. Astfel, aici gasim un atelier de croitorie, altul de broderie, unde se executa vesminte preotesti cu divese modele de broderie, si un alt atelier de pictura, de unde ies icoane bizantine pe panza sau lemn.

        Atelierul de croitorie al Manastirii Sfintei Cruci, avand o dotare moderna, executa cele mai diverse modele de vesminte preotesti la preturi foarte accesibile. Modelele de broderie, atat la vesmintele preotesti cat si la praporii brodati, sunt inspirate din frumoasele broderii grecesti.

        Cu tenta spre somptuos sau spre simplitate, ele pot satisface cele mai exigente gusturi, accentul fiind pus in mod evident pe calitate. Nici nu ar putea fi altfel, caci fiecare dintre maicile care isi au ascultarea aici lucreaza cu constiinta ca munca lor e pentru Dumnezeu si Casa Lui.

        Programul de viata afirmat de veacuri de monahism "ora et labora" (roaga-te si munceste) e pe deplin ilustrat aici. Munca impletita cu rugaciunea aduce pe langa armonia sufletului o armonie si in produsele executate.

         Un principiu esential ce se incearca a fi respectat este noutatea; mereu ceva nou, mereu ceva din punct de vedere calitativ superior produselor anterioare. Fiecare detaliu e avut in vedere cu grija si meticulozitate specifica creatorilor de frumos.

         In afara de cele trei ateliere, care constituie, totodata si trei dintre ascultarile carora trebuie sa se supuna maicile, acestea mai au si indeletniciri gospodaresti. Astfel, cresc vaci pentru lapte, cultiva rosii, cartofi, ceapa, ardei, vinete si multe altele, necesare traiului. Deseori terenurile pe care cultiva de-ale gurii se afla la distanta considerabila de Oradea, si atunci, ele se trezesc cu noaptea in cap pentru a ajunge la sapa sau la cules roadele pamantului.

          Nici rugaciunea nu inceteaza niciodata. Programul slujbelor in manastire este urmatorul: zilnic se savarsesc cele sapte laude bisericesti si Sfanta Liturghie, iar saptamanal (vineri) Taina Sfantului Maslu. In Paraclis, dupa randuiala manastirii, se citeste necontenit Psaltirea, maicile schimbandu-se intre ele la anumite intervale de timp.

          Aflata intr-o zona care, din punct de vedere etnic si religios, prezinta o mare varietate, Manastirea Sfintei Cruci se vrea a fi o marturie vie si graitoare a spiritului ortodox, romanesc, afirmand perenitatea valorilor lui.

        Manastirea Sfintei Cruci poate fi gasita la adresa: strada Facliei, nr. 24A, orasul Oradea, judetul Bihor, cod: 410181.

Daca sustineti blogul nostru,ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Turnu

Cu si despre manastirea Turnu din judetul Valcea

        Manastirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina, din Eparhia Ramnicului, asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub Muntele Cozia, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia.

        Accesul spre ea a fost deosebit de greu, timp de secole. Din partea sudica, se ajungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Cozia, cu barca peste Olt, apoi pe jos de-a lungul raului: spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea muntelui si coborau in satele Lovistei. Chiar si marele geograf George Lahovari mentiona, in secolul al XIX-lea, ca numai "piciorul si calul pot patrunde acolo".

        Astazi, posibilitatile de a ajunge aici sunt multiple si comode, cei ce doresc o plimbare pe jos, merg din statiunea Caciulata peste digul ce uneste cele doua maluri ale raului, altii cu trenul, ce opreste in statia din apropiere, sau cu masina, pana in curtea Sfantului Locas.

         Denumirea manastirii vine de la un turn masiv, de pe stanca numita "Piscul lui Teofil", construit in secolul al II-lea de legiunile romane din Castrul Arutela ale carui ruine se mai vad in Poiana Bivolari, mai jos de actuala hidrocentrala. La inceput i s-a zis "Schitul de dupa turn", apoi "Schitul Turnu", iar in cele din urma, "Manastirea Turnu".

        Istoria ne relateaza ca prin veacurile al XV-lea si al XVI-lea s-au retras cativa calugari de la Manastirea Cozia, traind la inceput intr-o desavarsita saracie, adapostiti in colibe si case de lemn. Dintre sihastri retrasi aici cei mai renumiti au fost pustnicii Daniil si Misail, ale caror chilii (sapate in stanca) se vad si astazi.

        Pe la jumatatea secolului al XVI-lea, adunandu-se mai multi sihastri, ieroschimonahul Misail a ridicat aici o mica biserica de lemn cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", intemeind astfel "Schitul Turnu".

        In anul 1676, dupa ce egumenul cozian Varlaam a fost promovat episcop al Ramnicului, acorda o grija deosebita pustnicilor de la Turnu; ajungand apoi mitropolit al Tarii Romanesti, construieste o bisericuta din piatra si caramida pe vechea temelie, a bisericii de lemn, asezand sub ea moastele cuviosilor Daniil si Misail. De atunci, ea fiind o asezare monahala cu viata statornica, sub obladuirea Manastirii Cozia.

        Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul 1702.

        Intre anii 1891-1896 s-a construit calea ferata Ramnicu-Valcea Raul Vadului, iar in anul 1902 a fost racordata cu legatura la Sibiu; in preajma Schitului amenajandu-se o statie C.F.R., legata de soseaua Calimanesti-Sibiu printr-un pod plutitor peste Olt, deschizand noi perspective fata de lumea exterioara.

        Datorita acestor avantaje, episcopul Gherasim Timus al Argesului decide construirea unei resedinte de vara la Turnu intre anii 1893-1901. Ea va consta dintr-o cladire cu dubla functionalitate: o Biserica spatioasa, trapeza si camere de locuit. Biserica a fost construita la etaj cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 August) devenit hramul principal al manastirii.

        Aceasta are forma patrata, etajata, cu doua nivele, parter si etaj, la fiecare nivel fiind o biserica in care se tine slujba separat, de alt preot. Are o cupola centrala, cu acces pe scarile exterioare construite recent pe fatada de sud, dinspre lacul din apropiere.

        Planurile acestui edificiu au fost intocmite de arhitectul Anton Grigorievici Lapinscki, un polonez stabilit in tara noastra, fapt pentru care acest corp de case a fost executat intr-un chip cu totul strain de stilul bisericii romanesti. Tot el a pictat biserica intr-un stil modern. La 28 octombrie 1901, cu ocazia sfintirii noilor edificii, Schitul Turnu este ridicat la rangul de manastire canonica.

        O catastrofa pune insa capat acestui avant nemaiintalnit la Turnu: un incendiu izbucnit dintr-o soba de la arhondaric, in noaptea de 6-7 februarie 1932 distruge, intr-o singura ora, 5 corpuri de case cu 26 camere, 2 soproane, trapeza veche, clopotnita, turla de la biserica mica, tampla cu toate icoanele si candelele, iar pictura interioara o degradeaza impreuna cu tencuiala; luase foc si casa noua, dar printr-un efort deosebit incendiul este localizat si stins.

        Asezamantul a fost o copie a manastirii Cozia-Veche, fiind refacut de Gherasim Timus (1894-1911), insa biserica veche a fost mistuita de flacari in 1932, scapand din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus si chiliile din vale.

       Intregul ansamblu a fost refacut in anul 1933. Aceasta bisericuta, mai mica are hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". In jurul ei se pastreaza numeroase chilii sapate in piatra, iar in incinta se afla doua pesteri unde pustnicii se izolau de lume.

        Prin straduinta episcopului Nichita Duma si daniile credinciosilor s-au refacut biserica, clopotnita si doua case. Pictura s-a realizat in fresca de catre pictorul Belizarie, intreaga lucrare fiind terminata in 1935-1936, staret fiind ieromonahul Calist Barbu.

        Ca urmare a decretului 410 din 1959, manastirea a fost desfiintata in 1961 si transformata in Casa de odihna pentru personalul Episcopiei Ramnicului si Argesului. Aceasta situatie absurda a durat pana in anul 1975 cand a fost numit ca superior, ieromonahul Teoctist Dobrin (1975-1990), iar Casa de odihna a fost evacuata si Turnu devine schit in subordinea Coziei. Cuvios, bland si harnic, egumenul reuseste, mai ales din anul 1982, sa adune in jurul sau un grup de tineri, incepand aici o noua viata monahala, cu slujbe zilnice, dupa randuiala manastireasca.

        Tot in acel an, s-a amenajat primul drum de acces, prin construirea podului de peste Olt, la Lotrisor. Cea mai mare realizare a sa consta in readucerea Schitului la statutul de Manastire, eveniment petrecut in anul 1988. pentru meritele sale, atat duhovnicesti, cat si gospodaresti, episcopul l-a distins cu rangul de protosinghel.

        Dupa retragerea staretului Teoctist, in 1990 a fost numit monahul Ioanichie Trifa, hirotonit ieromonah in 1992, care conduce destinele Manastirii si in prezent. Originar din judetul Alba, devotat vietii monahale si bun gospodar.

        Dupa incendiul din 1932, sfantul locas a beneficiat de o restaurare solida, asa cum arata in prezent. Intre anii 1935-1938, au fost construite chilii cu etaj si intregul ansamblu a fost renovat. Pana in anul 1939, aici a functionat o scoala de cantareti bisericesti. Vietuitorii de aici duc o viata austera, neconsumandu-se carne.

        Cutremurele din1977, 1085 si 1990 au produs deteriorari multiple care au impus restaurarea constructiei. Un lucru important al acestor lucrari este reconstructia acoperisului in arhitectura romneasca, iar picturile in stilul autohton, inlaturnd astfel motivele de critica a specialistilor.

        Trapeza de la parter s-a amenajat intr-o biserica spatioasa pentru multimea credinciosilor care frecventeaza manastirea, cu hramul "Izvorul Tamaduirii". Intre anii 1994-1996 s-a restaurat partea vestica a cladirii.

        O atractie deosebita pentru vizitatori sunt chiliile sapate in piatra, considerate ca spatii unde au locuit primii pustnici turneni.

        In apropierea acestui vechi asezamant monastic se pastreaza si astazi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman "Arutela", stanca de piatra numita "Masa lui Traian" si baile termale de la Bivolari - pe malul stang al Oltului.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!