Cu si despre manastirea Camaraseasca din judetul Gorj
Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, zisă și Mănăstirea Cămărășeasca (după familia Cămărășescu, ce s-a implicat în restaurarea bisericii în mai multe rânduri, este o mănăstire monument istoric aflată în orașul Târgu Cărbunești.
Manastirea Camaraseasca este o veche manastire ortodoxa din Romania. Ansamblul monahal, a carui biserica este inchinata Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul, se afla asezat aproape de localitatea Targu Carbunesti, in judetul Gorj.
Construita in jurul anului 1780 si reinfiintata in anul 1994, ctitoria boierilor gorjeni Camarasescu, asezata pe malul drept al raului Gilort, la nord-est de orasul Targu Carbunesti, a servit intotdeauna drept cetate de aparare contra cotropitorilor si ca loc de refugiu al boierilor, atunci cand regiunea era atacata de turci si haiduci.
Manastirea Camaraseasca - scurt istoric
Manastirea inchinata Sfantului Ioan Botezatorul, numita indeobste "Camaraseasca", este asezata pe malul drept al raului Gilort, la o distanta de numai un kilometru si jumatate nord-est de orasul Targu Carbunesti. Desi manastirea nu atrage atentia prin constructii impunatoare, iar absenta zidurilor care o inconjurau pana odinioara lasa impresia unei simple biserici, aceasta este un adevarat loc de taina si de rugaciune.
Biserica cea mare a manastirii a fost ridicata in anul 1780, de catre polcovnicul Mihail Coltescu, in timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Pisania cea veche a bisericii, asezata deasupra usii de intrare din pridvorul bisericii, marturiseste urmatoarele: "Cu ajutorul Sfintei si de viata facatoarei Treimi, ziditu-sa din temelie, cu toata cheltuiala si osardia dumnealui, aceasta Sfanta si Dumnezeiasca Biserica, unde se praznuieste hramul Sfantului Ioan Botezatorul si al Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Fiul ctitorului, anume Mihalache Coltescu, impreuna cu sotia lui, Luxa, maica Catrina Coltescu, si cumnata dumnealui, Roxandra, in zilele inaltului imparat Nicolaie Polcovnici, leat 1831, zugravit-au pe Polcovnicul Mihail Coltescu si pe sotia dumnealui (Matei zugrav si Gheorghe calfa)."
Constructia masiva, zidurile avand o grosime de pana la un metru, camarutele din turla de langa clopotnita, din care una pentru locuit (cu cuptor si vatra), iar cealalta pentru pastrat proviziile, crenelurile pentru tragere si scara din zidul nordic al pronaosului, fac din aceasta biserica o mica fortareata care exprima viata zbuciumata a acelor vremuri. Potrivit traditiei, din pronaos pornea un tunel subteran prin care, in caz de pericol, se putea ajunge pe malul drept al Gilortului. Acest tunel s-a surpat in anul 1946, dar urmele sale se mai vad si astazi.
Biserica monahala este construita in forma de corabie, din zid masiv de caramida, avand pronaosul despartit de naos, pridvorul fiind asezat pe stalpi ornamentali de piatra, in stil brancovenesc, cu arcade in forma de semicerc; are o singura turla, asezata deasupra pronaosului, fiind o caracteristica a sfarsitului de secol XVII.
Biserica, imprejmuita cu ziduri de aparare facute din piatra de rau, a fost inzestrata de catre boieri cu carti si obiecte de cult, furate insa de-a lungul timpului. Biserica a servit intotdeauna ca loc de refugiu al boierilor, atunci cand erau atacati de turci si haiduci. Slujitori ai bisericii nu se cunosc.
In anul 1920, manastirea este vizitata de marele istoric Nicolae Iorga, iar datorita deosebitului tezaur artistic (care ii da frumusete si importanta pe plan national), aceasta a fost declarata monument istoric.
Toma Camarasescu, fiul ultimului urmas al ctitorului, Anica Coltescu, nascuta in anul 1850, casatorita cu Iorgu Camarasescu, om de mare cultura, prefect al judetului Gorj intre anii 1880-1916, face reparatii bisericii si o inzestreaza cu obiecte de cult de mare valoare. Toma moare in anul 1916, urmasii fiind Ana si Nissa Camarasescu. Cel din urma, sef al strajerilor din Romania, in timpul Regelui Carol al II-lea, se straduieste, in anul 1929, sa acopere din nou cu acoperis biserica si reface zidurile de imprejmuire.
Decoratia exterioara a bisericii se compune din doua registre: cel inferior, simplu tencuit, si cel superior, din panouri dreptunghiulare, unele rotunjite in partea superioara. Pictura bisericii, facuta in fresca, in stil neo-bizantin, reprezinta scene biblice de o rara frumusete. Portrelele ctitorilor se afla in interiorul bisericii, la intrare, in pronaos, avand imbracamintea timpului respectiv.
Deoarece in biserica s-a slujit foarte rar, pictura nu a fost avariata de fum, ea ramanand si astazi foarte vie. Intre anii 1967-1969, preotul Solomon Motocu face o alta restaurare, acoperind din nou biserica cu tabla si reparand zidurile de imprejmuire. De la aceasta data, manastirea ramane in parasire pana in toamna anului 1994. Odata cu venirea comunistilor la putere, familiei boieresti i-a fost confiscata toata averea, iar manastirea, ca de altfel multe alte manastiri romanesti, a fost desfiintata si transformata in staul de vite, apoi in CAP, timp de 30 de ani.
Din vechea si falnica manastire a Camarasestilor nu a mai ramas decat numele boieresc, caramida bisericii si pictura murala realizata de un mester taran in negru si caramiziu. Conacul, livada imensa si acareturile au disparut de mult. Iar istoria familiei mai exista decat in frescele si icoanele manastirii, zugravite langa strana, alaturi de lespedea de piatra a strabunilor ingropati la intrare.
In anul 1994, prin incuviintarea Sfantului Sinod, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, cu aprobarea autoritatilor orasului Targu Carbunesti si ale judetului Gorj, a fost reinfiintata "Manastirea Ioan Botezatorul - Camaraseasca". Manastirea se afla atunci intr-o stare deplorabila, printre utilaje ruginite si desperecheate maracinii crescusera cat casa, iar in pronaos inca mai zaceau animale slabite si bolnave. Astazi, manastirea este in perfecta stare de functionare, obstea de maici mergand la toate slujbele savarsite in biserica.
Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau share!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu