Manastirea Toplita

Cu si despre manastirea Toplita din judetul Harghita

        Manastirea Toplita din orasul omonim, judetul Harghita, poarta hramul "Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul" si este o manastire ortodoxa cu obste de calugari. Paraclisul manastirii poarta hramul "Izvorul Tamaduirii" - se praznuieste in prima zi de vineri dupa Sfintele Pasti.

Manastirea Toplita - scurt istoric

        Manastirea Sfantul Ilie din Toplita continua Sfanta Traditie a spiritualitatii romanesti care s-a manifestat permanent pe aceste plaiuri stramosesti. Asezata intr-o gradina a carei frumusete naturala a fost desavarsita de-a lungul anilor de harnicii ei vietuitori, a cunoscut de la inceputurile ei si pana azi o permanenta si ampla dezvoltare.

        Gandul intemeierii acestei manastiri l-a avut, in anul 1911, fericitul intru adormire Patriarhul Miron Cristea, fiu al acestei asezari. Fiind Episcop de Caransebes, dupa ce obtine aprobarile autoritatilor bisericesti si de stat, a inceput pregatirea intemeierii asezamantului care va fi ridicat intru pomenirea parintilor sai, George si Domnita, tarani vrednici din Toplita.

        Inca din anul 1910, bisericuta de lemn din satul apropiat Stanceni, care-si construise biserica noua, a fost adusa in gradina parinteasca de langa soseaua nationala Toplita-Reghin (DN 15).

        Incepand cu anul 1923, rand pe rand, s-au ridicat in jurul ei cladiri de lemn corespunzatoare scopului viitorului asezamant. A fost amenajat terenul, s-au construit aleile, cladirea pentru chilii, staretie, clopotnita, cladirile gospodaresti, s-au plantat arbori si arbusti si s-a imprejmuit incinta. Cladirea staretiei s-a construit din materialul casei, in care s-a nascut Patriarhul Miron Cristea.

        In ziua Sfantului Prooroc Ilie, 20 iulie 1928, la 3 ani dupa inscaunarea sa, Patriarhul Miron Cristea a adresat Episcopului Nicolae Ivan al Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului, pe teritoriul careia se gasea atunci localitatea Toplita, o scrisoare-document care cuprindea toate relatiile si actele privitoare la acest sezamant: cat timp va trai ctitorul ei, aceasta manastire va ramane stavropighia Patriarhului Miron Cristea, iar dupa moartea sa, sa fie condusa in conformitate cu legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane.

        Sfintirea manastirii s-a facut in ziua de duminica 21 octombrie 1928, in prezenta ctitorului ei, Patriarhul Miron Cristea, de catre un sobor de preoti in frunte cu Protoiereul Dumitru Antal, inspector eparhial, delegatul Episcopului Nicolae Ivan. De acum incepe viata monahala cu un grup de calugari veniti de la alte manastiri.

       Activitatea duhovniceasca a fost normala intre anii 1928 si 1939, dupa care a urmat o lunga etapa de framantari si neimpliniri, nefiind ocolita de vitregiile vremurilor precum odiosul Dictat de la Viena si regimul politic totalitar instalat dupa cel de al doilea razboi mondial, care au constituit momente de mari incercari pentru viata spirituala a asezamantului.

       Dar curajul, darzenia si spiritul de sacrificiu al putinilor vietuitori de aici au facut ca flacara credintei si sperantei sa nu se stinga nici o clipa. Abia dupa 1970 s-a revenit la o viata monahala aproape de normalitate, ca dupa revolutia din 1989 sa nu mai existe nici o piedica in desfasurarea unei activitati duhovnicesti asa cum si-o doresc sfintii parinti.

        Intre anii 1972-1976 au fost efectuate ample lucrari de restaurare, iar in perioada 1985-1990 s-au ridicat importante constructii noi printre care o biserica paraclis si o cladire anexa cu doua niveluri, la etajul acesteia, intr-un spatiu special amenajat, functionand din 1995 muzeul manastirii.

        Dupa moartea ctitorului manastirea a trecut sub chiriarhia Episcopului Vadului, Feleacului si Clujului, Nicolae Colan. In anul 1950, Manastirea Toplita trece sub chiriarhia Episcopiei Sibiului, avand ca Arhiepiscopi si Mitropoliti pe Dr. Nicolae Balan, Dr. Iustin Moisescu, Nicolae Colan si Dr. Nicolae Mladin.

        Dupa reinfiintarea Episcopiei de Alba-Iulia in anul 1975, s-a aflat sub obladuirea parinteasca si purtarea de grija a Episcopului Emilian Birdas - ajuns ulterior Episcop al Caransebesului, decedat in 1998 -, apoi, din anul 1990 pana in 1994, a Episcopului Andrei Andreicut, care a fost tuns in monahism in acest sfant asezamant monahal, in anul 1990.

         In anul 1994, prin infiintarea Episcopiei Covasnei si Harghitei, Manastirea Sfantul Prooroc Ilie a trecut sub purtarea de grija a noii Episcopii. La 20 iulie 1994, in Manastirea Toplita de la poalele muntilor Calimani, in prezenta unui numeros sobor de ierarhi si preoti, s-a savarsit hirotonisirea intru arhiereu a primului ierarh a noii Episcopii a Covasnei si Harghitei, Episcopul Ioan Selejan. La eveniment au luat parte inalti demnitari de stat, importante personalitati ale vietii publice din cele doua judete si mii de credinciosi de pe ambii versanti ai Carpatilor.

        In organizarea vietii obstesti a manastirii se respecta traditia monahala si ascultarea calugareasca. Slujitorii manastirii stau la dispozitia vizitatorilor si credinciosilor ei, in orice timp, prin slujbe, molitve, marturisiri si impartasiri.

        Serviciile divine se savarsesc zilnic, cu regularitate, seara si dimineata. Se asigura asistenta religioasa in parohiile invecinate, temporar fara preoti, se ocupa de administrarea si buna functionare a arhivei si a bibliotecii. Conducerea obstii are in grija si buna functionare a Schitului Dumbravioara, apartinator manastirii.

        Grija vietii duhovnicesti si a celei gospodaresti de la infiintarea manastirii, in anul 1928, au avut-o urmatorii stareti:

     Arhimandrintul Stefan Teodorescu    1928-1939

     Ieromonahul Amfilofie Ionascu         1939-1946

     Ieromonahul Ghelasie Hariton           1946-1947

     Protosinghelul Gherasim Bica            1947 (lunile aprilie-iunie)

     Ierodiaconul Bartolomeu Anania        1947-1948

     Ieromonahul Amfilofie Ionascu          1948-1952

     Arhiereul Emil Antal                         1952-1971

     Arhimandritul Mihail Goia                  1971-1995 (cand devine Exarhul Episcopiei)

     Arhimandritul Emilian Telecan           1995-2000 ...

Manastirea Toplita - arhitectura unui monument istoric

        Manastirea Toplita a fost construita in satul Stanceni - vestit pentru mesterii in prelucrarea lemnului -, sub conducerea preotului Gheorghe Ujica impreuna cu fii sai, Ioan si Stefan, in anul 1847.

        Desi relativ modesta ca dimensiuni - lungimea este de 14 metri, iar latimea de 5 metri -, biserica se impune totusi ca o constructie de o deosebita frumusete arhitecturala. Ea imbina armonios mostenirea strabuna - forma poligonala a pronaosului, intalnita atat in Transilvania, cat si in Moldova - cu noutatile constructive ale mesterilor moldoveni din secolul al XVIII-lea, si anume absidele laterale poligonale, iar intre naos si pronaos arcadele de pe pilastri sculptati.

        Biserica este o constructie din grinzi de lemn, pe fundatie de bolovani din piatra, in forma de cruce. Are spatiul repartizat in altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul are absida poligonala, prevazuta cu nise, tot poligonale, pentru proscomidie si diaconicon. Bolta altarului este de asemenea poligonala.

        Catapeteasma, inspirata din cea a Paraclislui patriarhal din Bucuresti, este din tei sculptat, filigranat si pictat la Munchen de pictorul George Russu. Naosul are absidele octogonale, fie care absida avand cate o fereastra. Bolta este semicilindrica.

        Intre naos si pronaos sunt pilastri sculptati. Pronaosul, in forma poligonala, primeste lumina de la cate o fereastra la sud si alta pe peretele din nord. Toate ferestrele bisericii sunt mici si prevazute cu grilaj metalic.

        Pridvorul, asezat in partea sudica a bisericii, este marcat cu arcade sustinute pe stalpi sculptati. Pe pridvor se inalta o mica turla clopotnita, patrata la baza si cu foisor, care are stalpi legati prin contrafise, pe care se afla acoperisul piramidal. Pardoseala este din dusumea de scandura. Biserica este acoperita cu sindrila.

        La vest de biserica se afla o cladire mica, parter cu veranda acoperita cu tabla, folosita pentru salon de primire, iar in continuarea acesteia se afla cladirile gospodariei-anexe. La rasarit de biserica sunt doua cladiri acoperite cu tabla pentru chilii si staretie, cladiri cu cerdace sustinute de stalpi din lemn, care au grilaje de lemn inalte de 80 cm, cu pervazuri pe care sunt asezate ghivecele cu flori. intre cele doua cladiri s-a construit paraclisul bisericii.

Manastirea Toplita - pictura bisericii

        Pictura veche a fost stricata in timpul transferului de la Stancesti la Toplita. Se mai pastreaza numai pe arcada spre naos a boltii altarului si reprezinta pe Iisus Emanuel. Pictura noua a fost realizata in tempera in traditiile bizantine si medievale romanesti.

        In pronaos se remarca tablourile votive cu figurile parintilor Patriarhului Miron Cristea, George si Domnita, mormintele aflandu-se in partea vestica a pronaosului. Patriarhul Miron este prezentat in postura de membru al consiliului de regenta, sub mantia sa aflandu-si ocrotire regele Mihai I.

        In tablou este si Nicolae Ivan, Episcopul Vadului, Feleacului si Clujului. In naos se distinge in mod deosebit Iisus Pantocrator. Pictura a fost restaurata in 1989 de catre pictorul restaurator Dorin Handrea din Maiorestii Muresului.

        In biserica se afla icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pictata de Dumitru Belizarie, care a fost depusa de Patriarhul Miron Cristea pentru o noapte la Sfantul Mormant al Mantuitorului, sfintind-o apoi la raul Iordan impreuna cu alte doua icoane ferecate din argint: Maica Domnului cu Pruncul Iisus, Dulcea Sarutare si Iisus Arhiereu si judecator.

Manastirea Toplita - paraclisul Izvorul Tamaduirii

        Constructie din zid de caramida ridicata si pictata intre 1984 si 1994, destul de mare ca suprafata, paraclisul este compartimentat in altar, naos, pronaos si pridvor deschis. Altarul acestuia este luminat de doua ferestre asezate pe dreapta si stanga zidului din rasarit. Iconostasul este din lemn de stejar sculptat de catre o echipa de mesteri din Grumazesti, judetul Neamt.

        Naosul, cu absidele largi, dar putin adanci, este luminat de cate doua ferestre pe fiecare absida. Se delimiteaza de pronaos prin doi stalpi laterali cuprinsi in ziduri. Pronaosul primeste lumina de la cate o fereastra asezata in dreapta si stanga usii de intrare, aflata in partea de vest.

        Usa de intrare este dubla, sculptata pe ambele parti de catre mesterul Ioan Moldovan din Idicelul de Padure. In dreapta usii este pictat Sfantul Cuvios Epifanie, iar in stanga Sfantul Cuvios Andrei. Deasupra usii este scena "Acoperamantul Maicii Domnului".

        Pridvorul deschis, foarte spatios, este sustinut in fata de patru coloane cu capitelii sculptate. Pe pridvor este o turla cu baza patrata, luminata de cate trei ferestre pe fiecare fata, cu corpul octogonal luminat de opt ferestre si cu acoperisul in forma de bulb. Pardoseala in altar, naos, pronaos este din dusumea de scandura, iar in pridvor din ciment mozaicat.

        Pictura in fresca a fost realizata de pictorii bisericesti Manolache Petrache din comuna Vulturi, judetul Vrancea si Ioan Botis din Viseu-Maramures. Pictura iconostasului este realizata in ulei de Ierodiaconul Sofronie Cantea, vietuitor in manastire.

In fata paraclisului, in partea dreapta, s-a amplasat bustul primului Patriarh al Romaniei, Miron Cristea, (1868-1939) autor fiind sculptorul Iorgat din Toplita. Soclul bustului este din marmura. Lucrarea a fost donata de fostul IAS Reghin. In dreapta paraclisului este o troita din lemn, inchinata eroilor din 1914-1918 si 1944, ridicata in 1974 de Irimie Antal si sotia sa, din Toplita.

Manastirea Toplita - clopotnita si poarta de intrare

        Clopotnita manastirii, respectand traditia ansamblurilor manastiresti, proportionata ca dimensiune, este asezata la intrarea principala a incintei. Aceasta a fost construita din lemn, in anul 1928, dupa proiectul arhitectului Patriarhiei, Ionescu Berechet, avand ca sursa de inspiratie elemente intalnite la Hanul lui Manuc din Bucuresti. Deasupra gangului de intrare este o chilie. Turnul are foisor pe care este acoperisul piramidal.

        Poarta principala de la intrarea in manastire este sculptata in lemn de fratii Moldovan din Idicel Mures si Dumitru Ciobota din Toplita, dupa proiectul Parintelui Arhimandrit Mihail Goia, staretul manastirii si apoi Exarh al asezamintelor manastiresti care apartin Episcopiei Covasnei si Harghitei.

        Ansamblul sculptural cuprinde stema Eparhiei de Alba-Iulia, Sfanta Treime, medalioane ale domnitorilor care au ctitorit in Ardeal: Stefan cel Mare si Sfant, Mihai Viteazul si Sfantul Voievod martir Constantin Brancoveanu, ale sfintilor romani transilvaneni Ilie Iorest si Sava Brancovici, Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul si ale parintilor Patriarhului Miron Cristea, George si Domnita, sunt reprezentate cele sapte coline ale Romei, imparatul Traian, lupoaica cu cei doi gemeni Romulus si Remus, regele Decebal, scene din viata dacilor si steagul dacic. Stalpii portii sunt sculptati cu pomul vietii si coloana infinitului.

Manastirea Toplita - muzeul monahal

        Muzeul manastirii a fost sfintit la 30 mai 1995, in prezenta lui Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei. Majoritatea exponatelor au fost adunate de Arhimandritul Mihail Goia, un merit deosebit avandu-l Episcopia de Alba-Iulia in frunte cu vrednicul intru pomenire Emilian Birdas.

        Un tanar calugar din partea locului, astazi Arhimandritul Mihail Goia, ajungand staret al manastirii, mergand pe urmele marilor sai inaintasi, a adunat cu ravna si migala, ca un bun cunoscator, tot ceea ce exprima, in forme specifice, spiritul ortodox si romanesc in zona Toplitei.

        Expozitia permanenta a muzeului cuprinde un important fond de icoane pe lemn, datand din secolul al XVIII-lea. Dintre acestea mentionam, in chip deosebit, fragmentele tamplei bisericii Manastirii Doamnei, pictata in anul 1755, de mesterul zugrav Andrei din Sunfalau, precum si icoanele imparatesti pictate de acelasi zugrav.

        Icoane pe lemn de o valoare asemanatoare si tot de la mijlocul secolului al XVIII-lea provin de la vechile biserici din Toplita si Stanceni. Unele dintre icoanele expuse au fost pictate de un alt renumit mester transilvanean, Pavel Dumbravean.

        Icoanele pe lemn din secolul al XVII-lea si din primele decenii ale veacului urmator sunt legate in mod direct de arta iconografica ortodoxa din centrul Transilvaniei, lucrari similare fiind frecvente in bisericile din satele de pe Mures si Tarnave.

        Sunt prezentate fragmente ale vechii catapetesme a bisericii din lemn a manastirii, cea pictata in 1847 de mesterul Gligorie din Targul Pietrii (Piatra Neamt). Se remarca icoana imparateasca Iisus Hristos Arhiereu si imparat, flancat de Sfintii Apostoli, icoana Maica Domnului cu Pruncul, flancata de prooroci, precum si temele iconografice rare in pictura de sevalet, ca Lupta dintre Nestor si Lie, Maica Domnului in rug, Duminica Orbului. Ducerea Sufletului celui drept, Izvorul Maicii Domnului 

        Muzeul detine o valoroasa colectie de icoane pe sticla, din care sunt expuse cateva exemplare reprezehtative pentru sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Ne referim in special la icoana Maica Domnului cu Pruncul, provenind de la biserica din Galautas, care poate fi atribuita marelui iconar Popa Sandu din Iernuteni.

        Printre valorile deosebite, semnalam icoana Invierea lui Iisus, care provine din biserica de la Porumbenii Mari. Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea se remarca icoanele pe sticla reprezentandu-l pe Sfantul Ilie, precum si icoana Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.

        Expozitia muzeului prezinta un mare numar de carti religioase ortodoxe, unele dintre ele fiind unicate sau raritati nationale. Ne referim in special la fragmentele din Psaltirea tiparita in anul 1544 la Milesevo (Serbia) si la manuscrisul cazaniei lui Varlaam, caligrafiat la finele secolului al XVII-lea de erei Mihail, ambele provenind de la biserica parohiei Imper, precum si Cazania lui Varlaam, tiparita la Iasi in 1643, si Evanghelia de la Bucuresti din 1682. Colectia cuprinde numeroase carti tiparite in secolul al XVIII-lea si in prima jumatate a secolului al XIX-lea in toate centrele tipografice ale vremii.

        Muzeul prezinta, de asemenea, o serie de obiecte liturgice din metal pretios sau comun, precum: potirul si discul bisericii Manastirii Doamnei, din secolul al XVIII-lea; sfesnice, cruci sculptate in lemn si ferecate in metal, candele de argint si alama de la mijlocul secolului al XIX-lea; agheazmatarul de argint daruit de Episcopul Conon Donici; Evanghelia ferecata in argint, din secolul al XVIII-lea.

Manastirea are si o biblioteca cu mai multe mii de volume.

Manastirea Toplita - localizare si cai de acces

        Manastirea Sfantul Ilie din orasul Toplita este situata la poalele Muntilor Caliman, in dreapta soselei Toplita-Reghin. Borna kilometrica aflata chiar in dreptul portii de intrare in manastire ne informeaza ca de aici la Reghin distanta este de 67 de kilometri.

        Daca mergem in centrul orasului, dupa un kilometru ajungem la intersectia soselelor Borsec la dreapta si Gheorghieni la stanga. Credinciosii care ajung in Toplita cu trenul, vor merge prin spatele garii la dreapta, apoi la stanga, trecand podul peste Mures vor intra in strada Baii, care, dupa mai putin de 200 de metri, da in soseaua Toplita-Reghin pe care se merge la stanga circa 600 de metri pana in fata manastirii.

        Manastirea dispune de locuri de cazare pentru turisti.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!