Manastirea Baia de Arama

Cu si despre manastirea Baia de Arama din judetul Mehedinti

        Manastirea din Baia de Arama, inchinata Sfintilor Voievozi Mihail si Gavriil, se cafla in localitatea Omonima, in judetul Mehedinti, in partea nord-vestica a Olteniei. Zidita intre anii 1694-1703, de ctitori de seama ai vremii.

        Baia de Arama este strabatuta de raul Brebina care insufleteste natura si fostele mine de cupru (alama). In acest loc Mircea cel Batran a adus mesteri sasi. Datorita asezarii lui pe un drum comercial ce traversa Tara Romaneasca, spre sfarsitul secolului al XVII-lea, satul a devenit targusor (oras).

        Manastirea din Baia de Arama a fost zidita in aproximativ noua ani, aceasta durata intinsa nefiind inca deslusita. Mai inainte de aceasta, in Baia de Arama a functionat un schit smerit. In anul 1694, la indemnul Sfantului Constantin Brancoveanu, s-a pus piatra de temelie a bisericii, lucrarile de zidire fiind terminate in anul 1703.

        In randul ctitorilor precum marturiseste pisania originala a bisericii, se afla Sfantul voievod Constantin Brancoveanu, banul Cornea Brailoiu si Milco Baiesul. Biserica cea noua din Baia de Arama, inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, zidita in stilul brancovenesc, stil specific vremeii respective, a fost imprejmuita mai apoi cu un zid din bolovani de piatra. La putin timp dupa ce a fost construita, manastirea a fost inchinata Manastirii Hilandar, din Sfantul Munte Athos.

        Pisania bisericii consemneaza urmatoarele: "Cu vrerea Tatalui si cu indemnarea Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, au facut aceasta sfanta biserica dumnealui jupanul Cornea Brailoiul Ban, dimpreuna cu dumnealui jupanul Milco Baiasul, nepot de frate, Pozanu Capitanul, cu toata cheltuiala dumnealor si fiind igumen Kir Vasile arhimandrit, in zilele prea luminatului crestin domn Io Constantin Basarab voievod. Inceputu-s-au a se zidi aceasta sfanta biserica la maiu 22, leat 7202 (1694) si au savarsit cu toata podoaba ei la maiu 7, 7211 (1703). Eu, mana pacatoasa, pictorul bisericii Neagoe si Partenie ieromonah, de la Tismana."

        Ctitorii bisericii sunt zugraviti in tabloul votiv, pastrat pana astazi in biserica. Sfantul Constantin Brancoveanu si doamna Maria; jupanul Cornea Brailoiu, Cornea Velu Bonu si jupanita Stanca, nascuta Buioceasca Cernea, care tine pe maini macheta bisericii; Milea Batesu, batran, imbracat in dulama rosie, incins cu brau rosu, tinand pe maini modelul bisericii; datorita faptului ca acestia tin pe maini modelul bisericii, se crede ca acestia sunt principalii ctitori ai bisericii. In tabloul votiv mai apar si urmatorii: Milco Baiesul, jupaneasa Mara, si fiii lor, paharnicii Gheorghe Nicolcea si Semenu. Alaturi de acestia mai apare si Chir Vasile arhimandritul, intaiul staret al manastirii.

        Biserica a fost zugravita in fresca de zugravii Neagoe si Partenie, ieromonah de la Tismana. Lucrarile de pictura s-au terminat in data de 7 mai 1713, ctitor de seama al acesteia fiind Sfantul Constantin Brancoveanu, care, in perioada lunilor martie-aprilie, daruieste Manastirii Baia de Arama suma de 300 de taleri.

        Datorita inchinarii acestei manastiri catre lavra sarbeasca din Sfantul Munte precum si datorita originii sarbesti a unuia dintre ctitori, in pictura acesteia apar mai multe chipuri de sfinti sarbi: domnitorul Stefan Dusan (1331-1353); Sfantul Sava al Serbiei; Sfantul Eftimie cel Mare; Sfantul Chiric si Sfanta Iulita, mama lui; Sfanta Petka.

        Din anul 1703, pana la secularizarea averilor manastiresti, biserica brancoveneasca din Baia de Arama a slujit ca biserica de manastire. Trecand anii, chiliile de zid, care ocupau partea dinspre deal a incintei manastiresti, s-au daramat. La randul ei, staretia, dupa secularizare, devenita casa parohiala, a dainuit pana la jumatatea secolului al XX-lea. De asemenea, din zidul inconjurator al manastirii, ridicat spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, nu s-au mai pastrat decat temeliile.

        Biserica este zidita in forma de cruce, din caramida si din blocuri confectionate din zgura de arama. Sfantul Altar avand sapte laturi in exterior, iar in interior pastrand forma de absida simpla, este luminat de o fereastra mica. Absidele laterale ale naosului sunt pentagonale in exterior si rotunde in interior. La randul sau, pronaosul este dreptunghiular, bolit si luminat de o fereastra asezata pe latura sudica. Pridvorul bisericii, dreptunghiular si el, este amplasat pe toata latimea bisericii, arcadele acestuia fiind zidite in forma de potcoava stranse in barne de stejar.

        Catapeteasma bisericii, zidita in stil brancovenesc, ca si biserica, avand icoanele asezate pe niste rame sculptate minutios in forma vitei-de-vie, este singura care se mai pastreaza in judet, cea de la Manastirea Strehaia fiind asezata (partial) in muzeu. In exterior, biserica este incinsa de un brau decorativ (zimti din caramida aparenta).

        In biserica se afla urmatoarea inscriptie: "Prin credinta, speranta si armonie, vom dobandi imperiul ceresc. 1870, octombrie, 10," De asemenea, in incinta manastirii se afla si cateva morminte: doua lespezi de piatra, aflate in pridvorul bisericii, fara inscriptii, acopera mormintele lui Milco si Mara; alte doua morminte se afla in curte, acestea fiind ale lui Ioan si Draghicanu Hirgot, doi boieri de sama din Baia de Arama.

        In data de 29 ianuarie 2008, in urma unei sedinte a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, s-a aprobat reinfiintarea Manastirii Sfintii Voievozi, din Baia de Arama, ca manastire de calugarite, sub jurisdictia Episcopiei Severinului si Strehaiei.

 

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau share!!!