Manastirea Miclauseni

Cu si despre manastirea Miclauseni din judetul Iasi

        Manastirea Miclauseni este o manastire de calugarite amplasata in satul Miclauseni din judetul Iasi. Prima biserica a Castelului de la Miclauseni a fost ridicata in 1787 de vornicul Ioan Sturdza. In 1823 Dimitrie Sturdza, reconstruieste biserica in stil neoclasic si va sfintita de Mitropolitul Veniamin Costache. Manastirea Miclauseni a fost infiintata de Ecaterina Serban-Cantacuzino in 1947. A fost manastire de maici pana in 1953, cand se desfiinteaza. Este reinfiintata in 1994, la initiativa IPS Daniel.

        Manastirea Miclauseni a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2015 so fiind formata din 3 obiective:

• Biserica ''Sf Voievozi'', ''Buna Vestire''
• Castelul Sturza- datand din secolul al XVII-lea, recladit în 1752 si în secolul al XIX-lea 
• Parcul - datand din secolul al XIX-lea 

Prima biserica

        In anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol si parter si care avea formă de cruce. In 1782, el a construit o biserica de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" si "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curtii boieresti.

        Pe peretii vechii ai biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat urmatoarea pisanie in limba romana cu caractere chirilice: "Aceasta sfanta besericăa intru care se praznueste seborul sfintilor celor fara de trup ingerii Mihail și Gavriil care din temelie sau ziditu de dumnealui Ioan Sturze vel-vornic fiul Sandului Sturze vel-logofătu la leat 1782". In prezent, vechea pisanie se afla incastrata in zid intr-o incapere de la parterul aripii de est a Castelului Sturdzai.

Biserica actuala

        In perioada 1821-1823 marele logofat Dimitrie Sturdza (1756-1846), fiul lui Ioan Sturdza, si sotia sa Elenco, au reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, asa cum poate fi vazuta astazi. El a inzestrat-o cu o frumoasa catapeteasma in stil baroc si cu numeroase obiecte de cult valoroase.

        Biserica a fost sfintita la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, impreuna cu episcopul Meletie Lefter al Romanului.

        In anul 1904, biserica a fost restaurata fara a i se schimba aspectul exterior.

        Ca urmare a desfasurarii primului razboi mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericesti si le-a dus la palat, fiind restituite bisericii abia în 1931.

         In anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost parasit de Ecaterina Cantacuzino (1873-1953), fiica lui Gheorghe si a Mariei Sturdza, care a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logofat Dimitrie Sturza la 1823. Ea a refuzat initial sa evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adapostea castelul, predand ulterior Episcopiei Romanului doua inventare ale bibliotecii si apoii donandu-le.

        Ramasa vaduva si neavand copii, Ecaterina Cantacuzino s-a calugarit spre sfarsitul vietii sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclauseni, plus parcul de 30 hectare de padure care-l inconjoara, biserica ctitorita de parintii sai (Gheorghe Sturdza si Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) si toate dependintele, cu scopul de a fi amenajata aici o manastire de maici.

        La data de 1 mai 1953, autoritatile comuniste au desfiintat asezarea monastica, iar maicile au fost mutate la Schitul Cozancea din judetul Botosani, domeniul intrand în proprietatea statului. Biserica castelului a fost transformata in biserica parohiala.

        In perioada regimului comunist, la aceasta biserica a slujit preotul Nicanor Racu (1897-1982), nasul de calugarie al maicii Macrina. Ecaterina Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea în 1953, iar osemintele ei au fost aduse în 1970 de preotul Nicanor Racu pentru a fi inmormantate în cimitirul familiei Sturdza de langa biserica din Miclauseni.

        In anul 1994, la initiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Manastirea Miclauseni este reinfiintata.

        In cadrul manstirii functioneaza Centrul social-cultural „Sf. Ilie" avand rol de centru social de sfarsit de saptamana pentru batrani din Arhiepiscopia Iasilor, loc de cazare pentru pelerini si loc de desfasurare de activităti culturale multiple.

Astazi, vietuiesc aici 35 de calugarite. In afara programului liturgic, maicile isi desfasoara activitatea în diferite ateliere: de pictura a icoanelor, de croitorie si broderie.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!