Manastirea Vladiceni

Cu si despre manastirea Vladiceni din judetul Iasi

        Manastirea Vladiceni este o manastire de calugari amplasata la marginea municipiului Iasi, in localitatea Vladiceni (din comuna suburbana Tomesti),pe locul numit in cronici ''Poiana Vladicai''. 

        Potrivit traditiei locale, în anul 1415, domnitorul Alexandru cel Bun si mitropolitul Iosif Musat au îintampinat la marginea Iasului, in locul unde se afla astazi Manastirea Vladiceni, alaiul care ducea moastele Sf. Mare Mucenic Ioan din Trapezunt de la Cetatea Alba catre Suceava, capitala de atunci a Tarii Moldovei. După cativa ani s-a ridicat aici un schit, dar acesta a disparut cu timpul.

        Intre anii 1908-1910, cativa calugari au construit în valea Cozmanei din apropierea Poienii Vladiceni o prima biserica a Schitului Vladiceni, spre cinstirea Sf. Apostol si Evanghelist Ioan. Intre ctitorii de atunci, se numara si Arhimandritul Teodosie Soriceanu si cativa calugari atoniti.

        Opt ani mai tarziu, in anul 1918, biserica a fost distrusa in intregime in urma exploziei unui depozit de munitii din apropiere. Din cauza exploziei depozitului de munitie, schitul a fost distrus, murind mai multi calugari, printre care si Arhimandritul Teodosie.

        Dupa primul razboi mondial intre ani 1923-1928, in timpul pastoririi Pimen Georgescu arhimandritul Epifanie Demetrescu si alti cativa calugari veniti in Romania de la Muntele Athos, au recladit asezarea monahala distrusa construind o a doua biserica. Aceasta a fost grav avariata de cutremurul din anul 1940, iar in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a incercat refacerea ei. Avariata si in timpul razboiului (1941-1945), biserica a necesitat ample lucrari de renovare care s-au desfasurat intre anii 1957 si 1959. Ulterior, ea a fost folosita ca biserica de mir, filiala a Parohiei Tomesti.

        In anul 1992, a fost initiata refacerea Manastirii, din initiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei si cu purtarea de grija a episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, Calinic Dumitriu Botosaneanul. Primul staret a fost numit in anul 1995 protosinghelul Meletie Cucoara.

        Hramul noii biserici este sarbatoarea "Sf. Apostol si Evanghelist Ioan", praznuita la data de 8 mai in fiecare an.

        La 10 iunie 2007, la varsta de numai 46 ani, a murit protosinghelul Meletie Cucoara, primul staret al manastirii. A fost inmormantat in curtea bisericii. Noul staret a fost numit arhimandritul Arsenie Butnaru.

        Noua biserica a Manastirii Vladiceni a fost sfintita la data de 23 mai 1999 de catre mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Daniel Ciobotea.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau  un share!!!

Manastirea Stavnic

Cu si despre manastirea Stavnic din judetul Iasi

Biserica noua a Manastirii Stavnic.

        Manastirea Stavnic este un schit de calugari din localitatea Schitul Stavnic,comuna Voinesti din judetul Iasi. Aflat la o distanta de 22 km SV de municipiul Iasi.

        Schitul dateaza din anul 1727, fiind abandonat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand a fost bombardat. In anul 1993, schitul a fost reinfiintat.

        Ansamblul Manastirii Stavnic a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2015,fiind alcatuit din urmatoarele 3 obiective:

• Biserica ''Vovidenia''- datand din jurul anului 1727
• Cladirile anexe - datand din secolul al XVIII-lea
• Zidul de incinta - datand din secolul al XVII-lea

        Desi in aceste locuri a existat o viata monahala inca din vremea domniei lui Petru Rares (1527-1538, 1541-1546), schitul este cunoscut abia de la inceputul secolului al XVIII-lea (pe la 1727), cand a fost intemeiat de catre medelnicerul Constantin Cocoranul, care ulterior s-a si calugarit aici, luandu-si numele monahal de Calistru. 

Initial era asezat in mijlocul padurilor din sudul Iasilor,avand hramul Vovidenia (Intrarea in biserica a Maicii Domnului).

Ruinele Bisericii Vovidenia, datand de la anul 1727.

        Biserica (cu hramul "Vovidenia") avea o arhitectura in plan simplu, cu pronaosul boltit în semicilindru si naos cu o turla, existand si o turla si deasupra pronaosului, inceputul scarii de acces spre acesta fiind si acum vizibil. Intrarea in biserica se facea prin partea de nord a pronaosului. Naosul si pronaosul erau separate printr-un perete cu doua arcuri trilobate cu acolada si cu un stalpin anexa. Fatadele sunt impodobite cu arcade oarbe si cu ocnite in acolada, iar ferestrele erau in arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se afla si astazi o gropnita cu un arc trilobat.

        Printre obiectele vechi ale bisericii schitului mentionam o Evanghelie donata de catre Chirita Lacatusu din Iasi la 5 martie 1728, un prologar donat de postelnicul Constantin Bivol în 1736, un potir din 1819.

        "Schitisoru nostru", dupa o consemnare pe o carte din 1736, a fost gasit parasit si in ruina in deceniul al IV-lea din secolul al XX-lea (in 1933 mai precis) de catre inginerul constructor si istoricul de arta veche Gheorghe Bals (1868-1934). 

         A functionat ca schit de calugari pana la inceputul celui de-al doilea razboi mondial,cand prin decizia mitropolitana nr. 37 din 31 decembrie 1941, schitul a fost dezlipit de Parohia Bogdanesti si facut de sine statator, dar decizia nu a intrat in vigoare ca urmare a faptului ca schitul ducea lipsa de mijloace proprii de existenta. Biserica a fost bombardata in perioada celui de-al doilea razboi mondial, ramanand numai cu peretii laterali.

 

        In anul 1947, biserica schitului a trecut în patrimoniul Parohiei Slobozia în raza careia se afla. In anii '80 ai secolului al XX-lea, locuitorii din satul Schitul Stavnic au construit cu mari sacrificii o biserica modesta din chirpici, in apropiere de vechea biserica.

In anul 1993,mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei a reinfiintat schitul cu hramul ''Vovidenia''(Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - 21 noiembrie), ca paraclis mitropolitan, sub directa coordonare administrativa si economica a Centrului Eparhial Iasi. In anul 2005, schitul a iesit de sub administrarea directa a Mitropoliei, devenind manastire autonoma. 

        Manastirea are un gater de taiat busteni si un atelier de tamplarie (administrat de catre Ocolul Silvic Manastirea Neamt a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei) si de ceramica, precum si o caramidarie. S-a infiintat o livada si o mica ferma agrozootehnica si s-a amenajat un iaz. In prezent, se afla in faza de constructie o a treia biserica, in forma de cruce si de dimensiuni mai mari, precum si reconstructia bisericii vechi, aflata in faza de proiect.

 

Iaz

Atelier 

        Hramul schitului este sarbatoarea Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir (praznuită în fiecare an la data de 26 octombrie). In anul 2006, slujba Sfintei Liturghii a fost celebrata chiar de catre mitropolitul Daniel Ciobotea.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau share!!!

Manastirea Sfintii Trei Ierarhi

Cu si despre manastirea Sfintii Trei Ierarhi din judetul Iasi

        Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi este un monument de arhitectura de valoare din Romania  fiind situata in centrul traditional al Iasului, pe Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant (fosta Ulita Mare). Biserica Trisfetitelor a fost ridicata de catre voievodul Vasile Lupu, intre anii 1637-1639, ca necropola domneasca, reflectand aspiratia ctitorului spre lumea bizantina, combinand structuri si forme traditionale cu materiale pretioase si o decoratie fastuoasa.

        Gravata in piatra pe fata sudica a bisericii Trei Ierarhi, inscriptia votiva ne lasa sa citim: "...am ridicat acesta ctitorie in numele celor trei sfinti: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gura de Aur si a fost sfintită în luna mai, ziua a sasea, a anului 1639 de mitropolitul Varlaam...".

Hramul biserici este praznuit pe 30ianuarie.

        Ctitorul acestui monument singular, construit intre anii 1637-1639, este credinciosul domn al Moldovei Vasile Lupu,aparator recunoscut al Bisericii Ortodoxe.In timpul primilor ani ai domniei sale Patriarhia de Constantinopol se gasea intr-o situatie critica,strivita de datorii, dominata de intrigi si lovita de dezordini. Vasile Lupu intervine si incearca sa restabileasca lucrurile, mai tarziu el va achita datoriile Sfantului Mormant si pe cele ale manastirilor de pe Muntele Athos si va face numeroase donatii ca initiator al unor opere de cult si caritate crestin ortodoxe in Polonia,Grecia si Bulgaria.

        In biserica au fost aduse in iunie 1641, moastele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia si sinodul de la Constantinopol in semn de recunostinta.

        In ziua de 13 iunie 1641, moastele au fost asezate in biserica manastirii Sfinti Trei Ierarhi.

        Moastele Cuvioasei Parascheva au fost stramutate in Catedrala Mitropolitana din Iasi dupa sfintirea acesteia la 23 aprilie 1887.

        Jefuita si arsa de navalitorii din Est (1650) si din Nord (1686) si zguduita de cutremure  (1711, 1781, 1795, 1802) biserica va fi restaurata intre anii 1882 - 1887 (arhitectura) iar pictura si amenajarea interiorului a durat pana in anul 1898, resfiintirea lacasului facandu-se in anul 1904. Alaturi de ctitori, la Trei Ierarhi isi dorm somnul de veci carturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) si primul domnitor al Romaniei, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau share!!!

Manastirea Sfantul Siluan Athonitul

Cu si despre manastirea Sfantul Siluan Athonitu din judetul Iasi

Viata de obste 10 vietuitoare

Hram:              Sfantul Siluan athonitul

Acces:              in imediata apropiere de Piata Unirii;

Stareta:           monahia Siluana Vlad

Adresa:           str. Talpalari, nr. 12, 700127, Iasi

        Manastirea Sfantul Siluan Athonitul este o manastire din Iasi. Aici functioneaza - din noiembrie 2008 - Centrul de Formare si Consiliere "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", sub coordonarea monahiei Siluana Vlad. Se organizeaza cursuri de formare si consiliere, seminarii, artterapie pentru adulti si copii, seminarii legate de alcoolism si alte forme de dependenta, multi tineri gasindu-si aici alinarea, precum si suport pentru reorientarea profesionala si reintegrarea familiala. Activitatile sunt sustinute si de Parohia Talpalari, Iasi.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau share!!!

Manastirea Piatra Sfanta

Cu si despre manastirea Piatra Sfanta din judetul Iasi

Biserica Piatra Sfanta

        Manastirea Piatra Sfanta cunoscuta anterior sub numele de Schitul Tarata,este o manastire de calugari amplasata in preajma municipiului Iasi,in padurile din satul Pietraria,comuna Barnova.

        Manastirea Piatra Sfanta a fost inclusa in Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2015,fiind alcatuit dintr-un singur obiectiv:Biserica ''Adormirea Maicii Domnului'' datand din jurul anului 1755.

Confesiune:ortodoxă

Hram   :Adormirea Maicii Domnului, 15 august

Tip           :călugari

Țara           :România

Localitate  :satul Pietraria, comuna Barnova, judetul Iasi

Ctitor   :domnitorul Matei Ghica si boierul Stefan Bosie

        Inceputurile acestui locas se duce in timp in 1721,cand filantropul Iesean Dimitrie Bosie,a daruit un teren pe magura Iasului, care a devenit dupa aceea locul de ingropare a celor morti de ciuma.

        Cativa calugari a construit o sihastrie cu hramul ''Buna Vestire''.Afland de existenta acesteia, n anul 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 si 1747-1748) a trimis acolo materiale si mesteri care au construit un schit cu biserica din piatra si din lemn.

        In anul 1733, domnitorul Constantin Nicolae Mavrocordat (1733-1735, 1741-1743, 1748-1749 si 1769) a intarit din nou miluirile acordate schitului. Dupa ciuma din anul 1734, aici se organizeaza un lazaret pentru cei bolnavi de ciuma, un loc de izolare preventiva si carantina. In anul 1741, Grigore al II-lea Ghica, care revenise pe tron, a facut noi daruri, bani si alimente.

        In anul 1754, domnitorul Matei Ghica (1753-1756), fiul lui Grigore al II-lea Ghica, i-a ajutat pe calugari sa-si repare si sa-si consolideze schitul care începuse sa se ruineze, construind in locul bisericutei de lemn o biserica in intregime din piatra.Biserica primeste un nou hram''Adormirea Maicii Domnului''.

        In anul 1761, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) randuieste ca acest schit sa fie spital pentru bolnavii de ciuma, sub purtarea de grija si ascultarea Manastirii „Sf. Spiridon”.

        In anul 1959 schitul a devenit biserica de mir.In urma cutremurului din 4 martie 1977 a fost afectata si refacuta in intregime cu ajutorul credinciosilor. 

        Schitul Tarata a fost redeschis dupa anul 1990 ca manastire de calugari.

        In anul 1998, mitropolitul Daniel Ciobotea i-a schimbat denumirea în Manastirea Piatra Sfanta, avand în vedere si apropierea de zona numita Pietrarie.

       S-a inceput si contruirea unei biserici in stil moldovenesc cu hramul ''Nasterea Maicii Domnului''.

Biserica cea noua

 

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Miclauseni

Cu si despre manastirea Miclauseni din judetul Iasi

        Manastirea Miclauseni este o manastire de calugarite amplasata in satul Miclauseni din judetul Iasi. Prima biserica a Castelului de la Miclauseni a fost ridicata in 1787 de vornicul Ioan Sturdza. In 1823 Dimitrie Sturdza, reconstruieste biserica in stil neoclasic si va sfintita de Mitropolitul Veniamin Costache. Manastirea Miclauseni a fost infiintata de Ecaterina Serban-Cantacuzino in 1947. A fost manastire de maici pana in 1953, cand se desfiinteaza. Este reinfiintata in 1994, la initiativa IPS Daniel.

        Manastirea Miclauseni a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2015 so fiind formata din 3 obiective:

• Biserica ''Sf Voievozi'', ''Buna Vestire''
• Castelul Sturza- datand din secolul al XVII-lea, recladit în 1752 si în secolul al XIX-lea 
• Parcul - datand din secolul al XIX-lea 

Prima biserica

        In anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol si parter si care avea formă de cruce. In 1782, el a construit o biserica de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" si "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curtii boieresti.

        Pe peretii vechii ai biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat urmatoarea pisanie in limba romana cu caractere chirilice: "Aceasta sfanta besericăa intru care se praznueste seborul sfintilor celor fara de trup ingerii Mihail și Gavriil care din temelie sau ziditu de dumnealui Ioan Sturze vel-vornic fiul Sandului Sturze vel-logofătu la leat 1782". In prezent, vechea pisanie se afla incastrata in zid intr-o incapere de la parterul aripii de est a Castelului Sturdzai.

Biserica actuala

        In perioada 1821-1823 marele logofat Dimitrie Sturdza (1756-1846), fiul lui Ioan Sturdza, si sotia sa Elenco, au reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, asa cum poate fi vazuta astazi. El a inzestrat-o cu o frumoasa catapeteasma in stil baroc si cu numeroase obiecte de cult valoroase.

        Biserica a fost sfintita la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, impreuna cu episcopul Meletie Lefter al Romanului.

        In anul 1904, biserica a fost restaurata fara a i se schimba aspectul exterior.

        Ca urmare a desfasurarii primului razboi mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericesti si le-a dus la palat, fiind restituite bisericii abia în 1931.

         In anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost parasit de Ecaterina Cantacuzino (1873-1953), fiica lui Gheorghe si a Mariei Sturdza, care a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logofat Dimitrie Sturza la 1823. Ea a refuzat initial sa evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adapostea castelul, predand ulterior Episcopiei Romanului doua inventare ale bibliotecii si apoii donandu-le.

        Ramasa vaduva si neavand copii, Ecaterina Cantacuzino s-a calugarit spre sfarsitul vietii sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclauseni, plus parcul de 30 hectare de padure care-l inconjoara, biserica ctitorita de parintii sai (Gheorghe Sturdza si Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) si toate dependintele, cu scopul de a fi amenajata aici o manastire de maici.

        La data de 1 mai 1953, autoritatile comuniste au desfiintat asezarea monastica, iar maicile au fost mutate la Schitul Cozancea din judetul Botosani, domeniul intrand în proprietatea statului. Biserica castelului a fost transformata in biserica parohiala.

        In perioada regimului comunist, la aceasta biserica a slujit preotul Nicanor Racu (1897-1982), nasul de calugarie al maicii Macrina. Ecaterina Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea în 1953, iar osemintele ei au fost aduse în 1970 de preotul Nicanor Racu pentru a fi inmormantate în cimitirul familiei Sturdza de langa biserica din Miclauseni.

        In anul 1994, la initiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Manastirea Miclauseni este reinfiintata.

        In cadrul manstirii functioneaza Centrul social-cultural „Sf. Ilie" avand rol de centru social de sfarsit de saptamana pentru batrani din Arhiepiscopia Iasilor, loc de cazare pentru pelerini si loc de desfasurare de activităti culturale multiple.

Astazi, vietuiesc aici 35 de calugarite. In afara programului liturgic, maicile isi desfasoara activitatea în diferite ateliere: de pictura a icoanelor, de croitorie si broderie.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Lacuri

Cu si despre manastirea Lacuri din judetul Iasi

        Manastirea Lacuri este o manastire ortodoxa din Romania, situata in comuna Deleni judetul Iasi.

Biserica manastirii este inchinata Sfantului Ierarh Nicolae si Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.In manastire se nevoieste spre mantuire o obste de calugari.

        Schitul Lacuri, inchinat Sfantului Nicolae, a fost construit inainte de anul 1724, de marele vistiernic Iordache Cantacuzino, fiul Mariei Cantacuzino si al logofatului Constantin Ghica. Prima atestare documentara dateaza din data de 29 iunie 1724. Schitul a functionat pana in anul 1872, cand ultimul calugar a fost trimis la Manastirea Cosula, din judetul Botosani, iar cladirile acestuia au ramas pustii. O parte din obiectele de cult ale schitului au fost date bisericii parohiale din Deleni.

        Dupa moartea lui Grigore Ghica-Deleni, intreaga sa avere a trecut sub sechestrul judiciar administrat de Tribunalul Botosani. Timp de saizeci de ani, schitul nu a functionat, din cauza disputelor testamentare intre urmasii familiei Ghica si clarificarea drepturilor Mitropoliei Moldovei.

        In anul 1940, mai multi credinciosi, in frunte cu Gheorghe Loghin, consilier al Parohiei Deleni, au incercat sa redeschida vechiul schit. Aprobarea din partea Mitropoliei Moldovei si Sucevei a fost obtinuta cu conditia ca Tribunalul din Botosani sa scoata "Schitul Lacuri" din inventarul succesiunii defunctului Grigore Ghica Deleni.

        Pentru reparatii s-au strans fonduri de la credinciosi, cu ajutorul parintelui Nicodim Enescu. Vazand dorinta credinciosilor pentru refacerea Schitului Lacuri, mostenitorul familiei Ghica, anume Teodor Grigore Ghica, a declarat ca renunta la manastire in favoarea reorganizarii schitului.

        Schitul Lacuri, din Deleni, a fost redeschis in data de 29 iulie 1941. Se pastreaza un document din data de 24 noiembrie 1948, prin care parintele protosinghel Sava Alamuriana, staretul schitului, se adreseaza Protoieriei din Botosani. Viata monahala in Schitul Lacuri a continuat pana in anul 1959, cand, prin Decretul 410, acesta a fost iarasi desfiintat. De cladirile acestuia s-a ingrijit un gospodar din apropiere.

          Pentru mai multi ani, in biserica Schitului Lacuri s-a slujit doar de hram, cand preotii si credinciosii se strecurau in biserica prin fereastra clopotnitei. Intre anii 1988-1989, credinciosii din Parohia Deleni au reparat biserica schitului, punandu-i un acoperis nou, din sindrila.

        Dupa anul 1989, s-a urmarit sa fie reluata viata monahala in Schitul Lacuri, din Deleni. Astfel, la cativa zeci de metri de vechea biserica s-a construit un corp de chilii. In anul 1993, langa biserica s-a mai construit o cladire, acoperita fiind tot cu sindrila. In aceasta cladire a fost amenajata bucataria, trapeza si cateva chilii. In anul 1994 s-a terminat o noua cladire, folosita astazi pe post de arhondaric si magazie.

        Manastirea Lacuri a fost redeschisa dupa anul 1990, de ieromonahul Calinic, venit de la Manastirea Secu. In anul 1991 a fost numit staret parintele Eleodor, care a pleacat in anul 1992, cand a venit ca staret parintele Xenofont Irimia, de la Manastirea Horaita.

        In anul 1993 a venit in manastire parintele Nicodim Petroaie, de la Manastirea Sihastria, iar in anul 1995, cand acesta a pleacat la Iasi, fiind chemat la Centrul Eparhial, a venit in locul sau parintele Filaret Galbeaza. Din pricina unui accident, in anul 1995, manastirea a fost condusa de fratele staretului, anume Dometie Galbeaza. In anul 1997 a fost numit staret ieromonahul Andrei Petroaie, care slujeste in manastire si astazi.

        Biserica este zidita in forma de nava, fiind impartita in Altar, naos, pronaos si pridvor. Acoperisul este din sindrila. Turla se afla asezata deasupra naosului si este vizibila numai din interior. Are lungimea totala de 16,5 metri, latimea de 7,60 metri si inaltimea de 12 metri. Biserica are zidurile groase de peste un metru, facute din piatra si caramida. Biserica este construita in stil gotic.

        Intrarea in biserica se face printr-o usa prin latura de sud. Altarul are o usa mica de acces. Lumina in interiorul bisericii patrunde prin cele doua ferestre mari din partile laterale. Deasupra pridvorului se afla clopotnita, in care se pastreaza un clopot mare, daruit schitului de Teodor Ghica, in anul 1857, si alte trei clopote mai mici.

        Deasupra usii de la pridvor, in exterior, se vede pisania bisericii, scrisa cu caractere chirilice, stema cu vulturul bicefal - emblema familiei Ghica - incadrata intr-un cordon decorativ, pe laturi fiind soarele si luna. In pridvor se gasesc doua lespezi de mormant, cu inscriptiile "vel logofatul Iordache Cantacuzino" si "marele vornic Gheorghe Cantacuzino".

        Naosul are o bolta pe patru arce, o calota sferica cu decoratii la baza din caramizi, in braie dintate, generand segmente sferice, tipic moldovenesti. Pe lateral, se afla cele doua abside, prevazute fiecare cu cate o fereastra inalta. Pronaosul nu are ferestre.

        In pronaos se afla un epitaf foarte vechi reprezentand pregatirea trupului Mantuitorului dupa coborarea de pe crucea rastignirii. Icoanele sunt pe lemn sau panza, mai importante fiind: Icoana Mantuitorului, Icoana Maicii Domnului imbracata in argint aurit, Icoana Invierii si Icoana Izvorului Tamaduirii.

        Biserica este inconjurata de o curte modesta si de o gradina cu flori. La inceput, manastirea a fost inconjurata cu ziduri din piatra. Astazi, se pastreaza doar temelia zidului, care a fost inaltata pana la un metru. Izvoarele din zona sunt colectate printr-o conducta intr-un iaz, care e populat cu peste.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Hlincea

Cu si despre manastirea Hlincea din judetul Iasi

Manastirea Hlincea

        Manastirea Hlincea este o manastire ortodoxa de calugari situata in satul Hlincea din comuna Ciurea (judetul Iasi),amplasata intr-un cadru pictoresc la poalele dealului Cetatuia. Ea dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea ,fiind ctitorita de Maria fiica domnitorului Moldovei Petru Schiopul  (1574-1579 si 1582-1591) si a sotului ei, spatarul de origine greaca Zottu Tzigara.

        Manastirea Hlincea se afla la 3 km spre sud-vest de Manastirea Cetatuia din Iasi, pe marginea liniei de cale ferată Iasi-Vaslui si a raului Nicolina.

        Ansamblul Manastirii Hlincea a fost inclus pe Lista monumentelor Istorice din Iasi din anul 2015, fiind alcatuit si urmatoarele 4 obiective:

• Biserica "Sf. Gheorghe" - datand din jurul anului 1587, cu transformari din 1659-1660,
• Ruinele chiliilor - datand din secolul al XVI-lea
• Turnul clopotniță - datand din secolul al XVII-lea, 
• Zidul de incintă - datand din secolul al XVII-lea, 

         Pana in timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), aceasta manastire era mentionata in documente ca ''manastirea Zotei de la Hlincea''.

         La 8 septembrie 1591 domnitorul Petru Schiopul a parasit Tara Moldovei, impreuna cu doamna Maria,fiica sa si sotul acesteia, Zottu Tzigara.

        La inceputul secolului al XVII-lea manastirea a inceput sa se ruineze lasand-o pustie. Domnita Maria s-a intors in Moldova in 1616 in timpul domniei varului sau Radu Mihnea (1616-1619) si a regasit manastirea pustie. Ea a luat masuri de restaurare a manstirii si a facut-o metoc al manastirii Galata din Iasi, care la randul ei era inchinata (din 1619) catre Patriarhia Ierusalimului. Domnitorul Miron Barnovschi Movila al Moldovei (1626-1629, 1633) a intarit la 17 ianuarie 1626 prin insemne de hotar stapanirea Manastirii Hlincea asupra terenului din jur.

        Inchinarea Hlincei catre Manastirea Galata nu a fost prielnica asezamantului monahal, care a inceput sa se ruineze.

In timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) s-au efectuat importante lucrari de reparatii si extindere

        A fost inaltata o turla deasupra naosului bisericii si s-au construit chilii pentru calugari, o trapeza, o pivnita de piatra, zidul de incinta cu turn si cerdac mare deasupra portii. 

Turnul-clopotnita

        In mai 1653 cazacii lui Timus Hmelnitchi, au jefuit biserica, au distrus odoarele si i-au torturat pe calugari.

        Fiul domnitorului, Stefanita Lupu la randul lui domn al Moldovei (1659-1661) s-a ingrijit pe cheltuial sa de pictarea interioara a bisericii.

        Domnitorul Gheorghe Duca (1668-1672) a pus Manastirea Hlincea sub ascultarea Manastirii Cetatuia (ctitorita de el si sfintita la 29 iunie 1672 si inchinata la randul ei Patriarhiei Ierusalimului) ramanand metoc pana in 1990.

        In timpul razboaielor ruso-turcesti din 1787-1792 si 1806-1812, manastirile Cetatuia si Hlincea au fost transformate in spitale militare. In vremea epidemiei de holera din 1831, Manastirea Hlincea a fost folosita ca lazaret pentru bolnavi, iar in timpul ''holelei celei mari'' din 1848 in jurul manastirii au fost inmormantati mortii de holera din Iasi.

        In anul 1854 viitorul episcop Melchisedec Stefanescu gasea manastirea intr-o stare deplorabila cuacoperisul spart si chilii ruinate.

La peste jumatate de secol de la momementul acestei descrieri, N.A. Bogdan gasea manastirea intr-o stare si mai ponosita.

        In 1908 Comisiunea Monumentelor Istorice a efectua o serie de lucrari care au reabilitat lacasul degradat. Manastirea Hlincea a fost inchisa ca urmare a Decretului 410/1959, cand s-au inchi multe manastiri din Romania. Biserica manastirii a devenit biserica parohiala a satului Hlincea. Avariata in cutremurul din 4 martie 1977, biserica a fost supusa unui amplu proces de consolidare si restaurare din initiativa  mitropolitului Teoctist Arapasu al Moldovei si Sucevei. In perioada 1980-1984 au fost reparate zidul de incinta si cladirea chiliilor.

        Schitul Hlincea a fost redeschis in anul 1990, dupa caderea regimului comunist, fiind adusi calugari de la Manastirea Horaita, in frunte cu ieromonahul Metodie Oprica care a fost numit staret.In vara anului 2003 a asfaltat o portiune de aproximativ 3 kilometri de drum.

        Hramul Manastirii Hlincea este sabatoarea Sfantului Gheorghe praznuit in fiecare an la data de 23 aprilie.

Biserica Sf Gheorghe

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Hadambu

Cu si despre manastirea Hadambu din judetul Iasi

Biserica veche

        Manastirea Hadambu este o manstire ortodoxa din Romamania,intemeiata de boierul grec Iani Hadambul in anul 1659 in satul Schitul Hadambului, comuna Mironeasa din judetul Iasi. Ea sse afla la 30 kilometri distanta de Municipiul Iasi.

        Ansamblul Manastirii Hadambul a fost inclus in Lista monumenteloe istorice din judetul Iasi in anul 2015, si este alcatuit din urmatoarele 3 obiective:

• Biserica ''Nasterea Maicii Domnului'' - datand din perioada 1659 (8 septembrie)
• Turnul de intrare - datand din secolul al XVII-lea
• Zidul de incinta - datand din secolul al XVII-lea

Turnul-clopotnita

        Boierul Iani Hadambu a zidit acesta biserica pe locul unui schit mai vechi cu hramul ''Sfantul Ierah Nicolae''. Acest lucru reiese si din pisania veche in carese spune ca Iani Hadambu a reinnoit o biserica, numai anumite parti din zidarie fiind construite din nou. 

        Manastirea care s-a numit Hadambu, dupa numele ctitorului ei,este un complex monastic fortificat, defensiv, construit in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Biserica si zidurile sunt construite din piatra de cariera sub forma unei fortarete.

        Ansamblul manastiresc vechi cuprindea biserica, staretia veche, zidul de incinta si turnu-clopotnita prin care se face intrarea.

        Schitul a fost pradat de două ori: in anii 1661 si 1671. Biserica a fost reparata in anul 1780, dupa ce a fost pusa sub administrarea unei epitropii

        La Manastirea Hadambu au vietuit mai multe generatii de calugari greci pana la promulgarea legii privind secularizarea averilor manastiresti inchinate (decembrie 1863) de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Ca urmare a acestei legi, monahii greci au fost obligati sa paraseasca manastirea..

        Complexul monahal a ramas in parasire timp de 70 de ani. In ani '30 ai secolului XX-lea, istoricul Nicolae Iorga gaseste aici aceeasi stare de degradare, un zid de caramida stropita cu pete albe de var, care inconjura biserica Hadambului, de la care se vedea, intre copaci, acoperisul de sindrila sparta.

 

        Manastirea Hadambu a fost reinfiintata in anul 1937, stabilindu-se primi calugari romani,in frunte cu ieromonahul Iov Mazilu (1891-1974). 

Nici calugarii romani nu au stat prea mult, deoarece in urma Decretului nr. 410/1959 manastirea a fost desfiintata.

        Aflata pentru a doua oara in parasire, Manastirea Hadambu a fost redeschisa in anul 1990. Dupa redeschidere s-au construit mai multe cladiri, printre care si o biserica noua cu hramul ''Acoperamantul Maicii Domnului''.

        In ziua de 22 ianuarie 2003, la ora 19,30, a izbucnit un naprasnic incendiu la Manastirea Hadambu, in care au ars 28 chilii. In incendiu a murit si tanarul Nicusor Leuca de 17 ani de origine din Suceava.

        La 11 octombrie 2009 aproape dupa 350 de ani cu prilejul de la atestarea documentara a bisericii vechi, lacasul de cult cu hramul ''Nasterea Maicii Domnului'' a fost resfintit de un sobor de preoti.

        Biserica ''Acoperamantul Maicii Domnului'' a fost sfintita la 8 septembrie 2008.

        In prezent, la Manastirea Hadambu vietuieste o obste de 10 calugari, care impleteste rugaciunea cu activitatile gospodaresti.

        Un obiect de cult este Icoana Maicii Domnului cu Pruncul care timp de 32 de ani nu a vazut lumina zilei. Dupa redeschiderea manastirii in anul 1992, icoana a fost gasita in fosta catapeteasma a bisericii.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul

        Din aceasta icoana a izvorat mir in diferite ocazii:

• In duminica  Bobotezei in anul  1992
• In ajunul sarbatoruu Sfintei Cuvioase Paraschiva in anul 1993
• La 22 februarie 1995
• In ziua de 20 august 1995
• In vara si toamna anului 1998

Biserica noua

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Golia

Cu si despre manastirea Golia din judetul Iasi

Manastirea Golia

        Manastirea Golia este un lacas de cult important in orasul Iasi, numit dupa marele logofat Ioan Golie,primul ctitor, in jurul anului1550. Hramul manastirii este ''Inaltarea Domnului''.

        Asezamantul ecleziastic de la Golia se prezinta ca o fortareata tipic medievala. Despre vechea biserica, de care este legat numele familiei Golia, nu se stiu prea multe date cu privire la arhitectura, cert fiind faptul ca a fost ridicata in secolul al XVI-lea.

        Actuala biserica a lui Vasile Lupu, refacuta intre anii 1650-1653 si terminata in 1660 de fiul sau Stefanita, se deosebeste in totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldovenesti, atat ca forma de constructie cat si ca arhitectura. Biserica actuala reprezinta o imbinare de stiluri indeosebi renascentist si bizantin.

        Planul exterior este rectangular, cu ziduri inalte, care se sprijina pe epifastri, de factura corintica, de peste 12 metri inaltime, ancorati intr-o cornisa.

        Cornisa este depasita de o compozitie unica, acoperisul fiind strajuit de sapte turle, unicat ca model, dar diferentiate intre ele.

         Manastirea este inconjurata de un zid inalt, prevazut la colturi cu turle ridicate în 1667 si un turn-clopotnita refacut la 1900.

Turnul clopotnita

         In incinta se mai pastrează astăzi o casa cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar si Ion Creanga cat a fost diacon la Golia.

Casa in care a locuit temporar Ion Creanga

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Galata

Cu si despre manastirea Galata din judetul Iasi

Biserica Manastirii Galata

        Manastirea Galata din Iasi este o manastire ortodoxa de maici, ctitorita la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre domnitorul Petru Schiopul in partea de vest a orasului. Ea se afla pe un platou de pe dealul Galata,putand fi observata cu usurinta din diferite locatii ale Iasului.

        Biserica inconjurata de ziduri cu creneluri si un turn clopotnita inalt la intrare, are aspectul unei fortarete, servind adesea ca loc de aparare si uneori ca resedinta domneasca.

        Ansamblul Manastirii Galata a fost inclus in Lista monumentelor istorice din Iasi in anul 2015,fiind alcatuit din urmatoarele 4 obiective: 

• Biserica "Inăltarea Domnului" - datand din perioada 1582-1583(40 de zile dupa Pasti)
• Palatul Domnesc - datand din perioada 1726-1728
• Turnul clopotnita - datand din anul 1584
• Zidul de incinta - datand din anul 1584

Manastirea Galata vazuta de la inaltime

        Galata este un cuvant de origine turceasca care poate fi tradus în limba romana prin cuvantul „poarta”.

        Se presupune ca sfintirea bisericii a avut loc inainte de 22 februarie 1578. Cronicarul Grigore Ureche datează mănăstirea tot din anul 1578.

        In urmatorii 30 de ani chiliile si trapeza s-au ruinat, iar vesmintele si odoarele de pret s-au risipit, din ele ramanand doar o tipsie de argint.

        Doamna Maria, fiica lui Petru Schiopul, s-a întors in Moldova in august 1616, in timpul domniei varului sau, Radu Mihnea (1616-1619).

        Cu acordul Doamnei Maria, domnitorul a inchinat Manastirea Galata la 25 martie 1617 (7125) Patriarhiei Ierusalimului, iar Manastirea Hlincea a facut-o metoc al Manastirii Galata. Domnitorul Radu Mihnea a inzestrat biserica cu noi obiecte de cult.

        In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, la manastire a locuit un calugar pe nume Gherasim, care a lucrat diferite vesminte bisericesti si poale de icoane, pentru unele manastiri din Tara Romaneasca.

        In toamna anului 1762 a izbucnit un puternic incendiu in care a ars catapeteasma si toate obiectele din biserica. Domnitorul Grigore Callimachi (1761-1764 si 1767-1769) a inzestrat-o din nou cu odoare, dar nici acestea nu s-au pastrat, neexistand informatii care sa arate unde au fost duse sau cand au fost distruse. In anul 1811, zugravul Vasile Dubrovski a refacut pictura interioara bisericii.

                                                

Catapeteasma

        Mult timp, Biserica Manastirii Galata a fost biserica parohiala, aici slujind un preot o data pe luna.

        In anul 1865, in incinta manastirii a functionat o scoala de sericicultura condusa de M. Viltimescu.

        In perioada comunista, biserica manastirii a fost o simpla biserica de mir, aici facandu-se slujbe doar duminica.

        Intre anii 1961-1971 s-au efectuat lucrari de restaurare a bisericii, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei si Sucevei si a statului.

Turnul clopotnita si zidul de incinta

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Frumoasa din Iasi

Cu si despre manastirea Frumoasa din Iasi din judetul Iasi

Ansamblul Manastirii Frumoasa

       Manastirea Frumoasa din Iasi este o manastire ortodoxade calugarite ctitorita in secolul al XVI-lea de catre hatmanul Melentie Balica si refacuta de mai multe ori in decursul timpului. Actuala biserica a manastirii a fost construita in perioada 1836-1839.

        Ansamblul Manastirii Frumoasa a fost inclus in Lista monumentelor istorice din Iasi in anul 2015, fiind alcatuit di urmatoarele 6 obiective:

• Biserica "Sf. Voievozi" - datand din perioada 1836-1839
• Palatul de pe ziduri - datand din perioada 1818-1819
• Ruinele Palatului "pentru femei" - palatul domnitelor, aflat astazi în ruina, la intrarea în manastire; datand din secolul al XVIII-lea
• Turnul-clopotnita - datand in perioada 1819-1833
• Zidul de incinta - datand din perioada 1726-1733
• Mausoleul lui Grigore Sturdza - datand din perioada 1833 si aflat langa biserica

        Biserica ctitorita de hatmanul Balica si de sotia sa, Ana, avea hramul „Sfintii Arhangheli Mihail și Gavriil“ si a fost inchinata Manastirii „Schimbarea la Fata“ din Muntele Sinai. Al doilea hram il poarta in cinstea  Adormirii Maicii Domnului.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Dobrovat

Cu si despre manastirea Dobrovat din judetul Iasi

Biserica, paraclisul si bustul lui Stefan cel Mare

        Manastirea Dobrovat este o manastire ortodoxa de calugari,amplasata in zona Dobrovat-Rusi si este penultima ctitorie a lui Stefan cel Mare, acesta murind inainte de terminarea constructiei, ultima fiind Biserica Reuseni din Suceava. 

        Ansamblul Manastirii Dobrovat a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2015,fiin alcatuit din urmatoarele 4 obiective:

• Biserica ''Pogorarea Sf Duh''- datand din anul 1503-1504
• Biserica paraclis ''Sf Gheorghe''- datand din anul 1607
• Turnul clopotnita - datand din anul 1743
• Zidul de incinta

        In apropierea locului unde se afla manastirea Dobrovat ctitorita de Stefan cel Mare a existat in secolul al XV-lea un vechi schit de lemn,a lui Giurgiu Calugarul, cu hramul Schimbarea la Fata, unde vietuiau cativa calugari sihastri.

        Fosta manastire a fost cumparata de domnie în anul 1503, impreuna cu cinci sate, de la urmasii unui anume Ivan Damianovici si daruita manastirii ctitorite de Stefan cel Mare.

        Constructia a fost finalizata în anul 1504, in timpul domniei lui Bogdan al III-lea (1504-1517), lacasul de cult fiind pictat in perioada 1527-1531, in vremea lui Petru Rares (1527-1538, 1541-1546). Biserica a fost pictata in fresca, in stil bizantin, atat pe interior, cat si pe exterior.

        In anul 1607, domnitorul Simion Movila (1606-1607) si sotia sa Marghita (calugarita cu numele Melania),au construit la 50 metri sud de cladirea bisericii stefaniene,un paraclis cu hramul ''Sf Gheorghe'' pentru a-l inmormanta acolo pe cel de-al saselea fiu al lor, Pavel, mort la o varsta frageda.

        Manastirea Dobrovat a fost pradata de tatari in anul 1658. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, familia boierilor Racovita a inceput sa exercite un protectorat benefic asupra manastirii. Boierii Racovita au efectuat lucrari de restaurare a complexului monahal dupa anul 1663. 

        In cea de a doua jumatate a secolului  al XVII-lea a fost construit zidul de incinta si turnul de intrare.In nordul si estul incintei s-au construit chilii si anexe gospodaresti.Biserica mare a devenit necropola a familiei Racovita ,aici aflandu-se sase pietre funerare cu chenare si inscriptii datate intre 1664-1685.

       Manastirea a trecut apoi prin noi perioade de restriste. Rusii stabiliti la sud-est de Dobrovat in timpul luptelor din septembrie 1739 dintre Imperiul Otoman si Imperiul Tarist au jefuit manastirea de toate odoarele scumpe aflate aici. De asemenea, Eteria care a fost implicata în Revolutia din 1821 a produs prejudicii manastirii.

        In anul 1990 Dobrovatul si-a redobandit destinatia initiala deasezamant monahal cu obste de maici. Incepand din anul 1992 are obste de calugari.

        Restaurarea complexului manastiresca fost reluata abia in anul 1994, fiind incepute lucarile de consolidare ale turnului clopotnita. 

        Pictura bisericii a fost terminata in anul 1531 si este aproape integral pastrata.

Biserica dispune de obiecte de cult pretioase, valoroase documente, manuscrise si carti,majoritatea fiind trimise in anul 1860 la Muntele Athos de catre egumentul Nathanail de la Manastirea Zografu.

        In anul 2004, a fost amplasat în incinta manastirii un bust de bronz al lui Stefan cel Mare si Sfant, realizat de sculptorul iesean Dan Covataru.

Bustul lui Stefan cel Mare

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Podgoria Copou

Cu si despre manastirea Podgoria Copou din judetul Iasi

        Manastirea Podgoria Copou este o mănăstire ortodoxa de maici, situata în mijlocul unor vii din Gradina Botanica din Iasi, pe str. Podgoriilor nr.1, cartierul Copou. Biserica a fost ctitorita in anul 1638 de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) si are hramul Sfintilor Atanasie si Chiril (18 ianuarie ).

        Manastirea "Sf. Atanasie si Chiril" (Biserica Copou) din Iasi a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2015.

        Exista o legenda conform careia in timpul unei invazii de tatari in Iasi, Doamna Todosca (Tudosia),sotia lui Vasile Lupu , a fugit in padure  si s-a ascuns intr-o scorbura de copac. Odata trecut pericolul,domnitorul si-a cautat sotia pe aceste dealuri si a gasit-o cu ajutorul cainelui sau de vanatoare,Copou.Voievodul a taiat copacul scorburos si in semn de multumire ca si-a gasit sotia nevatamata,a hotarat zidirea unei manastiri.

        In anul 1638, conform pisaniei în limba slavona aflata deasupra peretelui dintre pridvor si pronaos, voievodul Vasile Lupu a ctitorit in aceste locuri o biserica de piatra.Ea a fost sfintita la 30 aprilie 1638 de catre patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului.

        Dupa detronarea lui Vasile Lupu in anul 1653,biserica a fost arsa si daramata, fiind reconstruita de mai multe ori in decursul timpului,astfel nu se mai recunoaste nimic din stilul bisericii originare.

        O pisanie de marmura alba, cu stema tarii, aflata pe un perete exterior al bisericii, contine o inscriptie in limba greaca in care se spune că biserica a fost restaurata in anul 1702 de domnitorul Constantin Duca (1693-1695, 1700-1703).

        Domnitorul Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716) a extins terenurile manastirii dandu-iun teren cu ''pometii'',paragini de vii, locuri de gradini si padure. 

        In anul 1809, Serafim, egumenul Manastirii "Trei Ierarhi" a restaurat aceasta biserica, fiind asezata atunci o a treia pisanie. Pe atunci, de biserica se ocupau egumenii greci de la Manastirea Trei Ierarhi, care trimiteau aici calugari pentru a se ingriji de biserica. In anul 1850 s-a realizat pictarea bisericii.

        In decembrie 1863 ca urmare a adoptarii Legii secularizarii averilor manastiresti inchinate,manastirea a fost  desfiintata,biserica ei fiind insa folosita in continuare ca biserica de mir.

        Dupa anul 1960, biserica a fost inclusa in perimetrul Gradinii Botanice din Iasi cea mai intinsa din Romania in acel moment.Ca urmare a neglijari ei, biserica a inceput sa se ruineze si a necesitat ample lucrari de restaurare.

        Intre anii 1983-1986, prin staruința preotului paroh Vasile Vaida, s-au efectuat lucrari de restaurare, consolidare in interior și exterior, impodobire cu fresca, policandre și mobilier (un nou cafas).

        Pictura bisericii fiind realizata de catre pictorii Vasile si Violeta Carp din Bucuresti.A fost construita o casa parohiala mare, cu mai multe incaperi, mansarda si anexe gospodaresti.

        Dupa aproape 150 de ani, la 20 aprilie 2001(de sarbatoarea Duminica Mironositelor),mitropolitul Daniel Ciorotea al Moldovei si Bucovinei a reactivat Manastirea ''Sf Atanasiei'' din Podgorii-Iasi ca manastire de calugarite apartinand Manastirii Galata.

        La 29 aprilie 2001 a avut loc slujba de reactivare a manastirii savarsita de un mare sobor de preoti si diaconi in frunte cu mitropolitul Daniel. Cu aceasta ocazie biserica a primit si un al doilea hram,Duminica mironasitelor.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!