Manastirea Dobrovat

Cu si despre manastirea Dobrovat din judetul Iasi

Biserica, paraclisul si bustul lui Stefan cel Mare

        Manastirea Dobrovat este o manastire ortodoxa de calugari,amplasata in zona Dobrovat-Rusi si este penultima ctitorie a lui Stefan cel Mare, acesta murind inainte de terminarea constructiei, ultima fiind Biserica Reuseni din Suceava. 

        Ansamblul Manastirii Dobrovat a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2015,fiin alcatuit din urmatoarele 4 obiective:

• Biserica ''Pogorarea Sf Duh''- datand din anul 1503-1504
• Biserica paraclis ''Sf Gheorghe''- datand din anul 1607
• Turnul clopotnita - datand din anul 1743
• Zidul de incinta

        In apropierea locului unde se afla manastirea Dobrovat ctitorita de Stefan cel Mare a existat in secolul al XV-lea un vechi schit de lemn,a lui Giurgiu Calugarul, cu hramul Schimbarea la Fata, unde vietuiau cativa calugari sihastri.

        Fosta manastire a fost cumparata de domnie în anul 1503, impreuna cu cinci sate, de la urmasii unui anume Ivan Damianovici si daruita manastirii ctitorite de Stefan cel Mare.

        Constructia a fost finalizata în anul 1504, in timpul domniei lui Bogdan al III-lea (1504-1517), lacasul de cult fiind pictat in perioada 1527-1531, in vremea lui Petru Rares (1527-1538, 1541-1546). Biserica a fost pictata in fresca, in stil bizantin, atat pe interior, cat si pe exterior.

        In anul 1607, domnitorul Simion Movila (1606-1607) si sotia sa Marghita (calugarita cu numele Melania),au construit la 50 metri sud de cladirea bisericii stefaniene,un paraclis cu hramul ''Sf Gheorghe'' pentru a-l inmormanta acolo pe cel de-al saselea fiu al lor, Pavel, mort la o varsta frageda.

        Manastirea Dobrovat a fost pradata de tatari in anul 1658. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, familia boierilor Racovita a inceput sa exercite un protectorat benefic asupra manastirii. Boierii Racovita au efectuat lucrari de restaurare a complexului monahal dupa anul 1663. 

        In cea de a doua jumatate a secolului  al XVII-lea a fost construit zidul de incinta si turnul de intrare.In nordul si estul incintei s-au construit chilii si anexe gospodaresti.Biserica mare a devenit necropola a familiei Racovita ,aici aflandu-se sase pietre funerare cu chenare si inscriptii datate intre 1664-1685.

       Manastirea a trecut apoi prin noi perioade de restriste. Rusii stabiliti la sud-est de Dobrovat in timpul luptelor din septembrie 1739 dintre Imperiul Otoman si Imperiul Tarist au jefuit manastirea de toate odoarele scumpe aflate aici. De asemenea, Eteria care a fost implicata în Revolutia din 1821 a produs prejudicii manastirii.

        In anul 1990 Dobrovatul si-a redobandit destinatia initiala deasezamant monahal cu obste de maici. Incepand din anul 1992 are obste de calugari.

        Restaurarea complexului manastiresca fost reluata abia in anul 1994, fiind incepute lucarile de consolidare ale turnului clopotnita. 

        Pictura bisericii a fost terminata in anul 1531 si este aproape integral pastrata.

Biserica dispune de obiecte de cult pretioase, valoroase documente, manuscrise si carti,majoritatea fiind trimise in anul 1860 la Muntele Athos de catre egumentul Nathanail de la Manastirea Zografu.

        In anul 2004, a fost amplasat în incinta manastirii un bust de bronz al lui Stefan cel Mare si Sfant, realizat de sculptorul iesean Dan Covataru.

Bustul lui Stefan cel Mare

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!