Manastirea Sfintii Voievozi

Cu si despre manastirea Sfintii Voievozi din judetul Ialomita

       Manastirea Slobozia este una dintre marile manastiri din sud-estul tarii. Manastirea se afla in campia Baraganului, pe malul stang al Ialomitei, in orasul Slobozia, avand biserica inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, numiti si "Sfintii Voievozi", si fiind ctitorie a lui Enache Caragea si a voievodului Matei Basarab (1632 - 1654).

        Manastirea Slobozia, inchinata Sfintilor Voievozi Mihail si Gavriil, a fost zidita pe o mosie primita de catre postelnicul Enache Caragea, de la Alexandru Ilias, in anul 1616. Pentru a lucra pamantul manastirii, langa manastire sunt adusi mai multi robi, cu aceasta ocazie, ei fiind scutiti de toate darile si taxele. De la "slobozirea" acestora de dari si-a luat si locul numele actual, anume "Slobozia".

        De-a lungul vremii, manastirea a purtat mai multe nume, dintre care le amintim pe urmatoarele: "Manastirea Slobozia lui Ianache", "Manastirea Sfintii Voievozi" sau "Manastirea Slobozia Veche". Datorita asezarii manastirii in apropierea drumului national 2A Bucuresti - Constanta, aceasta este usor accesibila tuturor acelora care simt nevoia unui popas duhovnicesc.

        Jafurile si navalirile paganilor in manastire au dus la pierderea multora dintre vechile documente. Astfel, nu se poate spune nici astazi data exacta a zidirii manastirii. In orice caz, pimul ei ctitor, conform vechilor documente, a fost postelnicul Ianache Caragea, care a mai ctitorit si Manastirea Sfantul Sava, din Iasi. Acesta a ridicat manastirea din Slobozia drept mangaiere pentru credinciosii din satul Vaideei. Dupa zidire, manastirea a fost inchinata Manastirii Dochiariu, din Sfantul Munte Athos.

        Cel de-al doilea mare ctitor al Manastirii Slobozia este voievodul Matei Basarab (1632-1654), domn al tarii Romanesti, renumit pentru numarul insemnat de ctitorii bisericesti. Dupa cutremurele din anul 1627, manastirea s-a prabusit. Astfel, noul ctitor va reface in intregime manastirea, cu biserica si incinta. Tot acum va fi adaugat si puternicul zid de caramida, domnitorul daruind manastirii o salba de mosii si danii.

        Potrivit traditiei locului, in anul 1636, slujba de sfintire a manastirii a fost condusa de patriarhul ecumenic dim Constantinopol, impreuna cu mai bine de 500 de preoti, de fata fiind si voievodul.

        Tabloul votiv al actualei biserici il infatiseaza pe Matei Basarab tinand in maini o biserica simpla, modesta, in forma de nava, cu o singura turla, lipsita de aspectul monumental si impunator al ctitoriilor voievodale. Din vechea ctitorie s-au pastrat crucea, cele doua icoane de deasupra catapeteasmei si cele patru icoane mari: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfintii Voievozi si Sfantul Ioan Botezatorul, icoane care se afla pe catapeteasma bisericii de astazi.

        Pana in secolul al XIX-lea, in manastire nu sunt amintite lucrari de reparatie sau renovare. Dupa cutremurul din anul 1838, biserica si clopotnita sunt destul de avariate. Cu aceasta ocazie, in anul 1842, egumenul Gavriil de Smirna va rectitori manastirea, mult mai impunatoare decat cea veche.

        In perioada comunista manastirea este desfiintata devenind biserica de mir. Prin hotararea Sfantului Sinod, in toamna anului 1993, a fost infiintata Episcopia Sloboziei si CaIarasilor, cu sediul la Slobozia. La 6 februarie 1994, Manastirea Sfintii Voievozi a gazduit instalarea Preasfintitului Nifon, ca primul episcop al Sloboziei si Calarasilor. S-a renovat pictura, s-a reconstruit corpul de chilii de pe latura vestica si s-a reinfiintat asezamantul monahal. Biserica Sfintii Voievozi a devenit catedrala episcopala.

Manastirea Sfintii Voievozi din Slobozia - arhitectura

        Biserica din Manastirea Slobozia este o biserica in forma de cruce greaca, avand trei turle, dintre care cea mare din lemn, imbracata fiind in tabla. Ferestrele sunt inalte, cu chenar de piatra simplu. Interiorul bisericii este bine proportionat; pronaosul este despartit de naos prin patru coloane ce sustin cafasul. Naosul are abside laterale, iar o catapeteasma de lemn desparte naosul de absida altarului.

        Ansamblul monahal din Slobozia constituie o simbioza intre stilul bizantin traditional si influentele neo-clasice si romantice neo-gotice. Iconografia este influentata si ea de stilurile occidentale. In pictura se reflecta inclinatia spre scene cu o mare incarcatura emotionala. Ele nu fac o trimitere la dogma crestina, ci sunt mai degraba scene profund umane. Artistul preia din arta realista occidentala anumite elemente de decor, cum ar fi: folosirea excesiva a norilor cu scopul de a delimita o scena si a face ca efectul revelator sa fie continuu.

        Pictura originala era executata in tehnica fresco, cu interventii, in anumite locuri, in tempera, in special in redarea fondurilor. incercari de restaurare au fost efectuate in anii 1900, 1908 si mai ales intre 1935 si 1937, lucrari care au contribuit insa mai mult la deteriorarea decat la restaurarea picturii. intre anii 1995-1997, o echipa de pictori restauratori din partea Ministerului Culturii, de la Directia Monumentelor Istorice, a redat acestui sfant locas stralucirea sa de odinioara.

        Un obiect de o valoare inestimabila este chivotul, care contine fragmente de Sfinte Moaste ale unor sfinti precum: Sfantul Ioan Hrisostom, Sfantul Dumitru, Sfantul Ilodor, Sfantul Procopie, Sfantul Artemie, Cinstitul lemn al Sfintei Cruci, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie si Sfantul Mercurie. in aceasta racla s-a mai pastrat o batista din panza, brodata cu fire de aur, donata de Elena Doamna, sotia lui Matei Basarab Voda, cu ocazia sfintirii bisericii manastirii, in anul 1636.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!