Manastirea Sambata de Sus

Cu si despre manastirea Sambata de Sus din judetul Brasov

Curtea interioara cu biserica

       Manastirea Sambata este o manastire ortodoxa din Romania situata in comuna Sambata de sus, judetul Brasov, pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras. Este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant.

       Este o manastire ortodoxa de calugari ce poarta hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august).

       Poporul roman, care "s-a nascut crestin", are prin aceasta manastire, ca si prin celelalte foarte multe manastiri ortodoxe din Romania, cea mai trainica punte de legatura a tuturor romanilor, de-o parte si de alta a Carpatilor.

       Istoria Manastirii Brancoveanu incepe din secolul al XVII-lea. In anul 1654 satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in piatra o manastire.

       La sfarsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de incercarile principilor calvini de a o calviniza. Atacurile au continuat insa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor.

       Pentru a intari si a salva Ortodoxia romana de noul pericol al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a intemeiat la Sambata de Sus o manastire ortodoxa, pentru a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor.

       Persecutiile religioase ale stapanirii austro-ungare au facut mii de victime printre romani. Schimbarea credintei stramosesti a romanilor ar fi condus usor la pierderea identitatii lor nationale. Romanii ortodocsi au incercat sa reziste, fiind ajutati in primul rand, de bisericile si manastirile lor. Din aceasta cauza a inceput calvarul distrugerii manastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de manastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Manastirea Brancoveanu.

       Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, in anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului.

       In anul 1785, profitand de imprejurare, Viena, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa in stare de ruina. Manastirea Brancoveanu, ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei in Tara Fagarasului, zidita intre anii 1696-1698, a fost distrusa in anul 1785.

       Dupa daramarea manastirii, palatul brancovenesc din Sambata de Sus, aflat la 10 kilometri departare de manastire, a fost locuit vremelnic de urmasi ai familiei Brancoveanu. Acestia au stapanit domeniul pana la reforma agrara din anul 1922, cand Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brancovenesc impreuna cu ruinele si toata incinta Manastireasca de la Sambata de Sus

       In decursul celor 140 de ani de parasire in ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe incercari de restaurare a manastirii. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta in anul 1946, dupa razboi.

Sambata de Sus - biserica cea veche

       Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat in interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii manastirii se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc, stil aparut la sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea in Tara Romaneasca.

       La exterior, decoratia in piatra a incadrarilor de la usi si ferestre, dar mai ales a pilastrilor sculptati si a panourilor de piatra traforata din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusete acestui monument. Braul de caramida asezat in zimti, acoperisul de sindrila si proportiile perfecte ne infatiseaza un monument vrednic de epoca domnitorului Brancoveanu. Turla bisericii este octogonala la exterior si cilindrica in interior.

       Interiorul bisericii, in forma de cruce, e impartit in altar, naos, pronaos si pridvor si este impartirea intalnita la mai toate bisericile construite in epoca lui Brancoveanu, ca si dupa aceea. Pictura din pridvorul bisericii e in intregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament, precum si Judecata de apoi, Raiul si Iadul.

       Intrarea din pridvor in pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar, fixata intr-un ancadrament de piatra sculptata, iar deasupra usii se afla pisania sapata intr-o placa de piatra. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni.

       In naos, pictura e aranjata in cinci registre: sfinti mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Invierea Domnului si Schimbarea la Fata. Tampla bisericii, construita din zid masiv, care permite intrarea in altar prin trei usi, este de asemenea pictata in intregime in fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc.

       Pictura in fresca a altarului e dispusa in patru registre: Maica Domnului pe tron, Impartasirea Apostolilor, Sfinti Ierarhi - in doua registre. Mai jos de biserica, la circa 50 de metri, Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit si vechea clopotnita a manastirii in forma initiala, unde pana in anul 1997 - cand au fost mutate in turla noii incinte - au fost adapostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a caror greutate depaseste 2.000 kg.

Sambata de Sus - chiliile si alte anexe

       In anii 1976-1977 s-a imprejmuit suprafata aflata in proprietatea manastirii, asezandu-se o noua poarta sculptata in lemn de stejar si s-a incheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brancovenesc, executat in lemn de stejar sculptat in motive brancovenesti, iar in interior decorat cu picturi neobizantine.

       Fantana "Izvorul Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesa din incinta manastirii, in jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut multe intamplari miraculoase si legende, a fost restaurata, mai intai, de Mitropolitul Nicolae Balan, iar in zilele noastre s-a construit in jurul ei un baldachin sculptat in lemn de stejar. Tot ca o lucrare de innoire a Manastirii Brancoveanu se inscrie si renovarea si extinderea altarului din padure, unde se savarsesc slujbele religioase in aer liber.

       Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales in anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului.

       P.S. Antonie a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu, lucrare inceputa in anul 1985. Sub indrumarea sa directa s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica brancoveneasca.

       Imprejurul ei s-a ridicat din temelii incinta in stil brancovenesc, in forma de patrulater, potrivit traditiei ortodoxe romanesti, compusa din doua corpuri masive de cladiri cu doua nivele - unul spre nord si altul spre sud; trei foisoare sculptate in piatra impodobesc incinta in exterior si interior.

       Corpul de cladiri asezat pe latura de nord cuprinde intre altele, la parter, o trapeza incapatoare, bucatarie si chilii, la etaj, casa brancoveneasca, o mare biblioteca, un arhondaric, iar la mansarda muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticla si lemn si obiecte de patrimoniu colectionate de I.P.S. Antonie, toate aceste spatii marturisind intentia de a face din Manastirea Brancoveanu un centru de spiritualitate ortodoxa si de cultura romaneasca.

       Ca o recunoastere a meritelor si suferintelor domnitorului martir, ctitorul Manastirii de la Sambata de Sus, Constantin Brancoveanu impreuna cu cei patru fii ai sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei si cu ginerele sau, sfetnicul Ianache, acestia au fost canonizati la 21 iulie 1992 de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, iar sarbatorirea lor inscrisa in calendarul ortodox sub denumirea de "Sfintii Martiri Brancoveni" se face in 16 august.

 Sambata de Sus - biserica cea noua

       Dupa 208 ani de la daramarea ei in anul 1785, Manastirea Brancoveanu a reinviat in ziua de duminica, 15 august 1993, la sarbatoarea "Adormirea Maicii Domnului", cand s-a sfintit biserica noua ce poarta hramul Sfintilor Martiri Brancoveni, ca si intreaga manastire.

       Sfintirea a fost savarsita de catre Sanctitatea Sa Bartolomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Roma, Patriarh Ecumenic, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucurestiului, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei si Patriarh al Romaniei, de catre I.P.S. Dr. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului si de alti inalti ierarhi, preoti si diaconi.

       In prezent obstea Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este alcatuita din 35 de vietuitori, parinte staret fiind arhimandritul Ilarion Urs.

Sambata de Sus - "Academia de la Sambata"

Unul din obiectivele cultural-religioase care maresc stralucirea pe care o are Manastirea Brancoveanu este si viitoarea "Academia Sambata - spiritualitate, cultura, arta, stiinta", care a fost inaugurata la hramul manastirii "Adormirea Maicii Domnului" din 15 august 2003.

       Gandul cu care Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Antonie a purces la ridicarea acestei academii de vara - este vorba de o cladire cu aproximativ 70 de camere, respectiv 130 de locuri si un amfiteatru cu o capacitate de 150 locuri - a fost ca in acest spatiu sa poata fi primiti, gazduiti si serviti oameni din afara, care in dorinta lor de studiu si retragere sa se poata bucura de conditiile oferite de manastire, de materialul stiintific necesar studiului pus la dispozitie de nou amenajata biblioteca, precum si de atmosfera propice studiului oferita de cadrul natural.

       Academia este proiectata ca un loc unde sa se desfasoare diferite conferinte pe teme religioase, culturale, stiintifice si artistice - centru international - unde sa se adune pentru dezbateri reprezentanti ai tuturor confesiunilor crestine, angajati in dialogul ecumenic de reconciliere a crestinilor, dar si de alta natura.

       Avantajul oferit de Academie este acela ca pe langa programul de dezbateri si studii, participantii pot participa la slujbele religioase oficiate in cadrul manastirii, astfel incat cei de religie ortodoxa se vor putea ruga aici impreuna cu monahii din manastire, iar cei de alte confesiuni au prilejul sa cunoasca frumusetea cultului ortodox.

        Cladirea are forma literei T, piciorul literei fiind aula, iar cele doua parti laterale formeaza doua corpuri distincte legate intre ele printr-o monumentala scara din marmura alba. In cele doua aripi, pe trei si respectiv patru nivele sunt amplasate camerele de cazare, cele de la etaj avand balcon cu vedere spre "Ferestrele" Muntilor Fagaras. In holul mare sunt gazduite expozitii temporare ale artistilor plastici sau participantilor la conferinte.

       Triunghiul frontonului este decorat cu un mozaic reprezentand "Sfanta Treime de la Stejarul Mamvri", iar spatiul verde este amenajat cu alei luminate, gard viu, si central un mic bazin din care tasneste o frumoasa fantana arteziana.

Sambata de Sus - muzeul manastirii

       Una din importantele lucrari executate dupa sfintirea manastirii a fost amenajarea muzeului. La fel ca si biblioteca, muzeul este o alta piesa ce figura in planurile initiale de constructie - constituia chiar motivul sub care s-a putut reface noua incinta - pretextata atunci drept un spatiu de expunere a obiectelor de patrimoniu din Tara Fagarasului.

       Muzeul este amplasat in mansarda amenajata in acest scop, sub acoperisul intregului corp sudic de cladiri. Inaugurat in anul 1996, acesta este de fapt o colectie de obiecte, stranse cu multa grija de Inalt Prea Sfintia Sa, numele de "Colectia Antonie Plamadeala" fiind graitor in aceasta privinta; mare iubitor de cultura, a fost si un pasionat colectionar de antichitati, documente si obiecte vechi. In calatoriile sale prin strainatate a avut prilejul sa colectioneze obiecte din intreaga lume, care acum pot fi admirate in muzeul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus.

       Muzeul cuprinde o colectie de manuscrise, carti vechi si scrisori ale I.P.S. Antonie. Cartile vechi, foarte variate ca domeniu, din secolele XV-XVII, sunt scrise in limbile latina, italiana, germana, franceza, araba si romana cu caractere chirilice. Aici se gasesc expuse si cateva incunabule, carti manuscrise persane si arabe.

       Intre cartile romanesti vechi prezente aici se afla si o "Carte de invatatura", aparuta la Iasi in 1643, precum si o "Evanghelie", aparuta la Bucuresti in 1682. Trebuie sa mentionam aici si valoroasa colectie de scrisori a I.P.S. Sale, care reuneste semnaturi ale unor personalitati romanesti si din strainatate, cum ar fi Dumitru Staniloae, Emil Cioran, Tudor Arghezi, Geo Bogza, Mihail Sadoveanu, Nicolae Steinhardt, Ioan Alexandru, Bill Clinton.

       La ora actuala, atelierul de pictura pe sticla continua traditia picturii, mesterii de aici realizand lucrari unice, ce se bucura de apreciere atat in tara cat si peste hotare. Pe peretii muzeului pot fi admirate o serie de icoane vechi pe lemn sau sticla.

   

       Sunt expuse icoane pe lemn, deosebit de valoroase, din perioada brancoveneasca precum si icoane pe sticla pictate in centre de traditie transilvanene unde au functionat adevarate scoli de pictura, cum ar fi: Nicula, Nordul Transilvaniei, Laz, Gherla, Marginimea Sibiului, Tara Fagarasului, Cartisoara si Scheii Brasovului.

       De o mare valoare este colectia numismatica ce reuneste sute de monede antice si vechi, ce provin in cea mai mare parte din donatia Domnului Dominik Nicol din New York, un mai vechi si bun prieten al I.P.S. Sale si al Manastirii.

       Urmeaza colectia obiectelor de cult, in muzeu putand fi admirate obiecte apartinand in mare parte Bisericii Ortodoxe - este vorba in special de cruci, potire, discuri, etc. dar si obiecte care au apartinut Bisericii Romano-Catolice, Anglicane sau Evanghelice.

       Tot aici trebuie amintita si colectia de vesminte liturgice ortodoxe, cuprinzand vesminte vechi in majoritate din Basarabia. Se remarca in mod deosebit o bedernita brodata in fir de aur, argint si cu perle naturale din secolul al XV-lea, un brocart din secolul al XVI-lea. De o valoare deosebita fiind si un vesmant arhieresc care a apartinut Sfantului Iosif de la Partos.

Sambata de Sus - biblioteca manastirii

       Biblioteca se afla in cladirea noua, alaturi de muzeu cu picturi vechi pe sticla si obiecte de cult, detinand una din cele mai bogate colectii de carti si manuscrise vechi din secolele XIV-XIX , provenind in marea lor majoritate din donatia I.P.S. Antonie Plamadeala. Aceste carti stau marturie pentru dezvoltarea civilizatiei europene de-a lungul secolelor si in particular a civilizatiei romanesti din interiorul si exteriorul arcului Carpatic.

       I.P.S. Antonie Plamadeala a donat manastirii bogata sa biblioteca de cand a inceput refacerea incintei brancovenesti, biblioteca figurand inca de la inceput intre obiectivele inscrise in planul de constructie. Ea detine astazi in jur de 35.000 volume de carte, la care se adauga inca 20.000, donate de mitropolit.

       Cartile, desi in majoritate cu cuprins teologic, apartin tuturor domeniilor gandirii umane. Majoritatea sunt, bineinteles, in limba romana, dar se gasesc aici si un mare numar de carti in limbile de larga circulatie: engleza, germana, franceza, precum si rusa sau greaca.

       Biblioteca numara intre altele si circa 2.000 volume de carte veche; este vorba in general de carti de cult, un adevarat tezaur de cultura si arta. Astfel, la Sambata de Sus se gasesc carti si manuscrise, acoperind cele mai diverse domenii: religie, literatura, istorie, filozofie, arta, geografie, stiinte exacte, drept, etc. De asemenea, biblioteca contine si o bogata colectie de enciclopedii, periodice, reviste si ziare.

        Dintre lucrarile de mare valoare ce se afla aici mentionam: Chronica Hungarorum, de Thurocz Johannes, tiparita la Couradus Stahel, Brno, 1488; Traite des anciennes ceremonies (1660-1685) si Carte araba (manuscris 1186). De asemenea, aici se gasesc lucrari scrise in alfabetul Braille, destinate cititorilor cu probleme grave de vedere.

       Organizarea bibliotecii de la Manastirea Brancoveanu a inceput in 1998. In prezent, biblioteca serveste si ca sala de lectura, auditie si vizionare a materialelor audio-video existente. Colectiile bibliotecii, foarte valoroase si unice in Romania sunt obiectul de cercetare cu preponderenta al studentilor si doctoranzilor, care gasesc aici surse unice de documentare.

APA VINDECĂTOARE a Părintelui Arsenie Boca

       Pe drumul care străbate Țara Făgărașului, dinspre Sibiu spre Brașov, se află Sâmbăta de Jos, localitate din care turistul și pelerinul, deopotrivă, pot ajunge, virând la dreapta, la Mânăstirea Brâncoveanu, ctitoria care poartă numele marelui voievod-martir al creștinătății, ridicată acum mai bine de 300 de ani. Acolo a fost stareț, timp de patru ani, părintele Arsenie Boca, considerat de mulți dintre credincioșii creștini ortodocși „Sfântul Ardealului”.

Locul de rugăciune al duhovnicului

       Farmecul aparte din curtea lăcașului de cult este accentuat, parcă, de liniștea spirituală care domină sufletele credincioșilor în interiorul mânăstirii. Acolo se află și o fântână denumită „Izvorul Tămăduirii”, despre care călugării spun că este mai veche decât mânăstirea. În partea din spate se află un drum care duce spre poalele munților din Masivul Făgăraș, spre un alt „izvor al tămăduirii”.

       Acolo este izvorul părintelui. Mergeți, stați cinci minute măcar, și veți vedea ce liniște sufletească vă cuprinde. Spre izvorul părintelui se merge pe un drum forestier, la pas sau cu mașina. Un drumeag se abate, la deal, spre pădure. E străjuit, pe partea dreaptă, de lumânări, postate pe suporturi din lemn. Aproape de izvor, unii din brazi au frunzele aplecate, spre pământ, în semn de pioșenie, parcă, pentru locul în care se ruga, altădată, părintele Arsenie Boca.

Apa rămâne ca și agheasma

parator" style="clear: both;">

       De câțiva ani, locul în care se află izvorul a fost amenajat de Viorel Mureșan, un bărbat care susține că l-a cunoscut, în tinerețe, pe părintele Arsenie Boca și, spune el, l-a visat și i-a zis să aibă grijă de izvor. Omul zicea că vorbele pe care i le-a spus părintele Arsenie, în 1974, la București, atunci când l-a întâlnit, s-au îndeplinit: „Mi-a zis că nu rămân cu soața mea și să nu fac copii, în primii doi ani de căsnicie, că n-o să fie bine. N-am ascultat! Și așa a fost”. Fost lucrător în construcții, Mureșan e din Victoria, dar s-a mutat într-o baracă, la câțiva kilometri de izvor ca să-l poată îngriji. „Vara e mai greu, că este apă puțină. Dar acum curge, e din belșug”, ne-a spus, filozofic, omul. „Apa este binecuvântată. O femeie s-a vindecat de cancer după ce a băut și mulți alții au scăpat de boli”. De altfel, izvorul la care obișnuia să se retragă pentru a se ruga „Sfântul Ardealului” a ajuns, acum, loc de pelerinaj.

Mânăstirea care a păzit credința ortodoxă

       Primele dovezi concrete, directe cu privire la vechimea mânăstirii datează de la începutul secolului al XVII-lea, dar preoții au motive să creadă că lăcașul de cult este mult mai vechi. Fântâna Izvorul Tămăduirii – cel mai vechi obiectiv, atestat de la 1500, pare a fi motivul principal pentru amplasarea mânăstirii (o biserică din lemn) în Poiana Braniștii, sub înaltele pridvoare de piatră ale Munților Făgăraș, acolo unde lanțul lor se întrerupe, parcă într-o uriașă „poartă de trecere către frații de dincolo de munți”. În jurul anului 1696, vechea biserică, construită probabil din lemn a fost refăcută în piatră și cărămidă de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menționat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.