Manastirea Cornetu

Cu si despre manastirea Cornetu din judetul Valcea

        Manastirea Cornetu este o manastire din Romania situata in orasul Brezoi, localitatea componenta Calinesti, judetul Valcea. Fost schit de calugari, in prezent manastire de Maici cu hramul "Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul", monument arhitectonic din Tara Romaneasca de secol XVII despre care N. Ghika-Budesti spunea ca este dintre cele mai interesante ca plan si dintre cele mai pitoresti din aceasta vreme, ca arhitectura exterioara.

        Schitul este ctitorie a marelui vornic Mares Bajescu, mare feudal si apropiat al Cantacuzinilor. Alegerea locului s-a facut cu atentie caci, pe de o parte era apropiat de pamanturile sale, pe de alta parte, datorita pozitiei era, la acea vreme, ferit din calea ochilor privitorilor, insa apropiat de granita cu Transilvania, oferind astfel un refugiu ideal pentru ctitor si familia sa in vremurile de restriste ce aveau sa vie. Conform pisaniei originale, sculptata in piatra de Albesti, arata ca data a terminarii lucrarilor 29 august 1666, in timpul domniei lui Radu Leon. Interesant este ca cel ce realizeaza pisania este un anume popa Stan din Bajesti, cel care semneaza si pisania manastirii Aninoasa, 11 ani mai tarziu, dar si textul unei cruci de piatra din Budeasa. Inca inainte de a se fi terminat lucrul la biserica, Mares Bajescu, printr-un act datat 15 martie 1666, inzestreaza schitul cu satul Copaceni si muntii Sasa si Cornetu (cumparate cu nici o luna inainte de danie) precum si ocini in Pripoare, Titesti, Ostrov.

        In anul 1761, in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, un anume Alecse capitan za Loviste pune sa se refaca pictura altarului de catre zugravii Mihai, Radu si Iordache asa cum rezulta dintr-o alta pisanie situata in coltul de sud-est al naosului.

         Un alt moment important din istoria schitului il reprezinta incendiul din 1808 care distruge aproape complet biserica si chiliile, o perioada de timp viata monahala fiind intrerupta. Abia in 1835 noul staret Irimah pune sa se refaca cladirile si pictura murala. In perioada 1864-1949 biserica este administrata de catre Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti care in 1885 finanteaza construirea iconostasului din lemn de stejar; un an mai tarziu fiind pictate in ulei si icoanele de lemn. Tot institutia ce patroneaza schitul in cooperare cu Directia Monumentelor refac intre anii 1923-1925 cupola turlei si altarul daramate de obuze de altilerie in timpul luptelor din anul 1916. In anul 1898, cu ocazia saparii tunelului pe sub zidurile de incinta ale manastirii, Directia Cailor Ferate darama o parte a vechiului zid de incinta si chiliile anexe, construindu-l pe cel actual. Din incinta originala astazi mai pot fi admirate foisorul, turnul si zidurile de pe laturile de nord si est.

        Ultimele renovari importante se fac in anul 1960 sub patronajul Directiei Monumentelor Istorice, cu aceasta ocazie se restaureaza pictura murala. Ansamblul arhitectonic este format dintr-o incinta de piatra de forma patrata pe care se situeaza chiliile. La 3 colturi ale incintei se ridica turnuri poligonale, iar la coltul din sud-est un foisor. In mijlocul curtii incintei se afla biserica, singura de altfel care mai pastreaza forma originala.

        Construita pe un plan trilobat cu un turn-clopotnita cu opt laturi pe pronaos (accesul se face pe o scarita aflata pe latura de nord) si turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre inguste. Zidul este din caramida asezata orizontal si panouri de tencuiala fiind impartit de un brau dublu de caramida aparent rotunjita care, pe fatada vestica inconjoara nisa icoanei de hram.

        Cornisa este realizata din caramida aparenta dispusa in forma de dinti de fierastrau, sub aceasta un rand de butoni si o friza de teracota smaltuita incadrata de caramizi asezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte in casete de caramida. Interiorul este reprezentativ pentru bisericile traditionale, cu zidul ce desparte naosul de pronaos plin. Pictura murala din naos este realizata in tehnica fresco in secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este de secol XIX. Din nefericire nu se mai pastreaza nimic din pictura originala.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Sihastria Tarcaului

Cu si despre manastirea Sihastria Tarcaului din judetul Neamt

        Manastirea Sihastria Tarcaului este o manastire ortodoxa asezata in inima muntelui, fiind incojurata de paduri de liniste si taina. Avand un hram deosebit, anume "Duminica Tuturor Sfintilor", praznuit in prima duminica dupa Pogorarea Duhului Sfant, manastirea se afla asezata in localitatea Cichiva, comuna Tarcau, pe Valea Tarcaului, la mai mult de 15 kilometri de confluenta acestui rau cu raul Bistrita si la 43 de kilometri de localitatea Piatra Neamt, intre localitatile Brates si Ardeluta.

        Manastirea Sihastria Tarcaului apare amintita mai intai intr-un document din martie 1832, prin care mitropolitul Veniamin Costache ii cerea protopopului de Neamt sa mearga sa puna temelia Schitului Tarcau, dupa cererea ieroschimonahului Avramie, care il zidea cu osteneala sa, pe un teren al Manastirii Pangarati.

        Dintr-un alt document pastrat de manastire, anume din "Pomelnicul ctitorilor", scris in limba romana, cu litere chirilice, aflam ca biserica s-a zidit "...in zilele binecredinciosului marelui domn si imparat a toata Rusia, Nicolae Pavlovici, cu bagoslovenia preasfintitului arhiepiscop si mitropolit al Moldovei, Kiria Kir Veniamin, la anul 1833, de catre ieroschimonahul Avramie si alti donatori."

 

        Bisericuta sihastriei de la Tarcau a fost sfintita in data de 9 iulie 1833. Turnul clopotnita a fost construit insa ceva mai tarziu, in anul 1868, cand in acest schit se nevoiau deja douazeci de calugari. Asezamantul monahal sihastresc s-a aflat sub ascultarea si indrumarea Manastirii Bistrita pana in anul 1900, cand acesta obtine statut de manastire independenta.

        Biserica schitului, avand hramul mai rar intalnit de "Duminica Tuturor Sfintilor", este construita din barne de lemn de frasin. Planul bisericutei este in formă de cruce, avand extremitatile dinspre apus si rasarit rotunjite, iar absidele laterale bine pronuntate, de forma pentagonala. Acoperisul acesteia este construit in doua ape simple. Turnul clopotnita, ridicat in anul 1868, este construit din barne de lemn, avand doua nivele si un acoperis bulbat, mai putin obisnuit la bisericile moldovenesti.

        Intrarea in bisericuta smerita, printr-o usa sudica, este protejata de un pridvor inchis, adaugat ulterior, in anul 1936. Spatiul interior este impartit in pronaos si naos printr-o arcada din barne de lemn. Boltile interiorului sunt zidite tot din barne curbate. Catapeteasma din lemn de tei, avand cinci randuri de icoane, a fost zugravita si montata in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

        Dupa anul 1945, numarul calugarilor din Sihastria Tarcaului s-a imputinat, drept pentru care schitul revine sub ascultarea Manastirii Bistrita, de care a depins si pana in anul 1990, cand a obtinut statutul de manastire. Fiind luat in grija de marea manatire nemteana, schitul a fost supus mai multor lucrari de imbunatatire.

        Chiliile cele vechi au fost refacute intre anii 1967-1968. Langa bisericuta schitului se vede si astazi mormantul egumenului Avramie, iar in Sfantul Altar "pomelnicul tuturor ctitorilor". Dupa anul 1990 s-au finalizat contructiile pentru corpurile noi de chilii, precum si cele pentru noul paraclis, inchinat Schimbarii la Fata si Sfantului Ciprian, ambele aflate in partea vestica a ansamblului monahal.

        Incepand cu anul 1991, schitul din Sihastria Tarcaului redobandeste statutul de manastire, precum si pe cel de monument istoric. In anul 2010, manastirea de pe Valea Tarcaului avea in obste trei ieromonahi, un ierodiacon, sase monahi, un rosofor si sase frati. Programul liturgic zilnic al celor sapte laude bisericesti se tine cu strictete, precum si randuiala Acatistelor, a Sfintei Liturghii si a pomenirii mortilor. In fiecare duminica, inainte de Acatist, se savarseste Sfantul Maslu de obste.

        Credinciosii doritori pot gasi o carte de folos duhovnicesc, un sfat, o rugaciune pentru diferite nevoi si necazuri. La slujbele din biserica si la trapeza se asculta cuvinte de folos duhovnicesc, atat de catre vietuitorii manastirii, cat si de catre locuitorii satelor din vecinatate, care pot ramane cateva zile la arhondaricul manastirii. Duminica si in sfintele sarbatori, cei care participa la sfintele slujbe raman de cele mai multe ori si servesc masa la trapeza. Totodata, in limita posibilitatilor, manastirea ajuta cu alimente si haine persoanele aflate in nevoi. Manastirea Sihastria Tarcaului este o oaza de liniste, de reculegere si de regasire a noastra si a legaturii tainice cu Dumnezeu.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!

Manastirea Tarcau

Cu si despre manastirea Tarcau din judetul Neamt

        Manastirea Tarcau este o manastire ortodoxa asezata in inima muntelui, fiind incojurata de paduri de liniste si taina. Avand un hram deosebit, anume "Duminica Tuturor Sfintilor", praznuit in prima duminica dupa Pogorarea Duhului Sfant, manastirea se afla asezata in localitatea Cichiva, comuna Tarcau, pe Valea Tarcaului, la mai mult de 15 kilometri de confluenta acestui rau cu raul Bistrita si la 43 de kilometri de localitatea Piatra Neamt, intre localitatile Brates si Ardeluta.

        Manastirea Tarcau apare amintita mai intai intr-un document din martie 1832, prin care mitropolitul Veniamin Costache ii cerea protopopului de Neamt sa mearga sa puna temelia Schitului Tarcau, dupa cererea ieroschimonahului Avramie, care il zidea cu osteneala sa, pe un teren al Manastirii Pangarati.

        Dintr-un alt document pastrat de manastire, anume din "Pomelnicul ctitorilor", scris in limba romana, cu litere chirilice, aflam ca biserica s-a zidit "...in zilele binecredinciosului marelui domn si imparat a toata Rusia, Nicolae Pavlovici, cu bagoslovenia preasfintitului arhiepiscop si mitropolit al Moldovei, Kiria Kir Veniamin, la anul 1833, de catre ieroschimonahul Avramie si alti donatori."

 

        Bisericuta de la Tarcau a fost sfintita in data de 9 iulie 1833. Turnul clopotnita a fost construit insa ceva mai tarziu, in anul 1868, cand in acest schit se nevoiau deja douazeci de calugari. Asezamantul monahal s-a aflat sub ascultarea si indrumarea Manastirii Bistrita pana in anul 1900, cand acesta obtine statut de manastire independenta.

        Biserica schitului, avand hramul mai rar intalnit de "Duminica Tuturor Sfintilor", este construita din barne de lemn de frasin. Planul bisericutei este in formă de cruce, avand extremitatile dinspre apus si rasarit rotunjite, iar absidele laterale bine pronuntate, de forma pentagonala. Acoperisul acesteia este construit in doua ape simple. Turnul clopotnita, ridicat in anul 1868, este construit din barne de lemn, avand doua nivele si un acoperis bulbat, mai putin obisnuit la bisericile moldovenesti.

        Intrarea in bisericuta smerita, printr-o usa sudica, este protejata de un pridvor inchis, adaugat ulterior, in anul 1936. Spatiul interior este impartit in pronaos si naos printr-o arcada din barne de lemn. Boltile interiorului sunt zidite tot din barne curbate. Catapeteasma din lemn de tei, avand cinci randuri de icoane, a fost zugravita si montata in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

        Dupa anul 1945, numarul calugarilor din Tarcau s-a imputinat, drept pentru care schitul revine sub ascultarea Manastirii Bistrita, de care a depins si pana in anul 1990, cand a obtinut statutul de manastire. Fiind luat in grija de marea manastire nemteana, schitul a fost supus mai multor lucrari de imbunatatire.

        Chiliile cele vechi au fost refacute intre anii 1967-1968. Langa bisericuta schitului se vede si astazi mormantul egumenului Avramie, iar in Sfantul Altar "pomelnicul tuturor ctitorilor". Dupa anul 1990 s-au finalizat contructiile pentru corpurile noi de chilii, precum si cele pentru noul paraclis, inchinat Schimbarii la Fata si Sfantului Ciprian, ambele aflate in partea vestica a ansamblului monahal.

        Incepand cu anul 1991, schitul din Tarcau redobandeste statutul de manastire, precum si pe cel de monument istoric. In anul 2010, manastirea de pe Valea Tarcaului avea in obste trei ieromonahi, un ierodiacon, sase monahi, un rosofor si sase frati. Programul liturgic zilnic al celor sapte laude bisericesti se tine cu strictete, precum si randuiala Acatistelor, a Sfintei Liturghii si a pomenirii mortilor. In fiecare duminica, inainte de Acatist, se savarseste Sfantul Maslu de obste.

        Credinciosii doritori pot gasi o carte de folos duhovnicesc, un sfat, o rugaciune pentru diferite nevoi si necazuri. La slujbele din biserica si la trapeza se asculta cuvinte de folos duhovnicesc, atat de catre vietuitorii manastirii, cat si de catre locuitorii satelor din vecinatate, care pot ramane cateva zile la arhondaricul manastirii. Duminica si in sfintele sarbatori, cei care participa la sfintele slujbe raman de cele mai multe ori si servesc masa la trapeza. Totodata, in limita posibilitatilor, manastirea ajuta cu alimente si haine persoanele aflate in nevoi. Manastirea Tarcaului este o oaza de liniste, de reculegere si de regasire a noastra si a legaturii tainice cu Dumnezeu.

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like paginii noastre sau un share!!!