Manastirea Samurcasesti

Cu si despre manastirea Samurcasesti din judetul Ilfov

        Manastirea Samurcasesti denumita si Manastirea Ciorogarla este o manastire ortodoxa din Romania, situata in comuna Ciorogarla, judetul Ilfov, in apropiere de raul Ciorogarla.

        Manastirea Samurcasesti a fost infiintata in anul 1808, de vornicul Constantin Samurcas, care a zidit-o pe mosia sa din Ciorogarla, la 15 km de Bucuresti cu putin timp inainte de a deceda.

        In anul 1847, clucerul Alexandru Samurcas, nepot de frate si fiu adoptiv al ctitorului, a asigurat manastirii vatra si pamantul din jurul, ei punand de asemenea si reguli de administratie, iar in 1845 a facut si prima reparatie la biserica manastirii, care fusese afectata de cutremurul din 1838.

        O noua reparatie s-a realizat intre anii 1866-1869, cu fonduri de catre Misterul Cultelor. Dupa reparatia in anul 1870, biserica a fost pictata de pictorul Gheorghe Tattarescu si sfintita in 13 decembrie 1870.

        In 1876, in cimitirul manastirii, a fost construita o biserica mica, cu hramul Sf. imparati Constantin si Elena, cu destinatia de capela.

        In timpul primului razboi mondial, manastirea a suferit de pe urma trupelor germane de ocupatie, care au luat, printre altele, si cele două clopote ale manastirii. Acestea au fost inlocuite cu altele noi in 1919 si 1925.

        Acesta biserica a fost grav avariata de cutremurul din 10 noiembrie 1940. Nefiind posibila repararea ei, a fost demolata si refacuta intre anii 1941-1943, pe vechile temelii, dupa planurile arhitectului Ion Cernescu, cu cheltuiala prefecturii Judetului Ilfov sicu sprijinul generalului Teodor Ciurea, care a fost prefect al Judetului Ilfov in perioada 1940-1942.

        Din vechea biserica s-a pastrat numai catapeteasma, lucrata in stil brancovenesc. Din pictura lui Gh. Tattarescu s-au pastrat doar doua icoane care sunt expuse in colectia de obiecte religioase a manastirii.

La dorinta generalului Teodor Ciurea s-a schimbat unul dintre cele trei hramuri ale bisericii nou ridicate. Altarul central al bisericii a ramas inchinat „Sfintei Treimi" la fel si cel din dreapta inchinat "Adormirii Maicii Domnului", iar altarul din stanga, care pana atunci purta hramul „Nasterea Maicii Domnului" a fost inchinat ,,Sfintei Cuvioasei Parascheva". In vara anului 1944, cand din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial, Mitropolia Iasului a fost nevoita sa se retraga cu arhiva si cu odoarele sale la Bucuresti, pentru cateva luni sicriul cu moastele Sfintei Cuvioasei Parascheva a fost adus si adapostit in biserica Manastirii Samurcasesti.

        Intre anii 1951-1953, prin grija Patriarhului Justinian Marina, biserica manastirii a fost impodobita in fresca si ceramica, execuitata in stil neobizantin de catre pictorul Gh. Popescu. Din toamna anului 1953 si pana in vara anului 1958, cu fonduri puse la dispozitie de catre Sfanta Arhiepiscopie a Bucuestilor s-a restaurat tot aezamantul manastiresc.

        Intre anii 1976-1986 s-au facut reparatii generale si s-a pictat biserica mica din cimitir, s-a reconstruit o parte din zidul imprejmuitor distrus la cutremurul din 1977 si la inundatiile din 1979 si s-a restaurat pictura murala din Biserica mare a manastirii de catre pictorul Ion Taflan.

        In anul 2002 s-a construit o cladire noua pentru atelierul de tamplarie, s-a introdus in manastire reteaua de gaze naturale si s-au refacut scarile, soclul si trotuarul perimetral de la biserica mare.

        Lucrari de importanta majora la cele doua biserici ale manastirii au fost executate intre anii 2005-2007. 

        De asemenea s-a inlocuit tabla si s-au invelit din nou majoritatea chiliilor din manastire.

        In Manastirea Samurcasesti, din ordinul Ministerului Cultelor, a functionat intre anii 1864-1876 o scoala primara atat pentru copiii din sat cat si pentru fetitele orfane crescute in manastire. Invatatoare a fost maica Sofia Heliade Radulescu, care a fost si stareta manastirii in perioada 1894-1909.

        Pe langa atelierul de tamplarie s-au mai infiintat alte trei ateliere: de tamaie, de pictura si de tricotaje.

        Biserica cea mare a manastirii adaposteste multe valori spirituale ale ortodoxiei romanesti, dintre care cea mai importanta este racla din argint in care se pastreaza particele din sfintele moaste ale mai multor sfinti: Sf. Apostol Andrei, Sf. Arhidiacon Stefan, Sf. Ierarh loan Gura de Aur, Sf. Ierarh Silvestru, Sf. Ierarh Modest, Sf. Mucenic Teodor Tiron, Sf. Mucenic Teodor Stratilat, Sf. Mucenic Ermin. Sf. Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir si Sf. Necunoscut.

        De asemenea in cadrul asezamantului manastiresc este amenajat si un muzeu unde sunt expuse o scrie de obiecte de cult cu valoare de patrimoniu: icoane, chivote, sfinte vase, cruci, vesminte, carti vechi si altele.

        Langa biserica se afla mormantul lui Zoe Samourcassi, sotia lui Alexandru Samurcas, aflat si el sub aceeasi lespede cu numele de Alexandru Samourcassi.

        Langa biserica se afla si morminte ale unor membri ai familiei ctitorilor, intre care poetul Sandu Tzigara-Samurcas (1903-1987).

        In spatele bisericii se afla cenotaful capitanului Valter Maracineanu, cazut pe campul de lupta la Grivita, in timpul razboiului de independenta a Romaniei. In curtea bisericii sunt inmormantati, de asemenea, ziaristul progresist Alexandru Beldiman si actrita Frosa Sarandy. Aceste trei morminte sunt si ele trecute ca Monumente Istorice. Intreg cimitirul manastirii este clasat monument istoric, fiind inscris in Lista monumentelor istorice 2004 - Judetul Ilfov. 

Daca sustineti blogul nostru ne puteti ajuta cu un like pagini noastre sau un share!!!